consultat de catre Comisia Europeana la elaborarea cadrului financiar al Tratatului de aderare, in februarie 2004. Pe de alta parte, Parlamentul European are putere de decizie in ceea ce priveste bugetul Uniunii Europene si, conform declaratiei presedintelui sau, intentioneaza sa faca uz de ea. Problema finantarii aderarii Romaniei si Bulgariei este atat de grava, incat Parlamentul European a format o comisie temporara, a carei unica misiune este aceea de a calcula daca si in ce masura bugetul Uniunii Europene va suporta, dupa anul 2007, presiunea financiara indusa de costurile extinderii cu cele doua tari. Raportorul acestei comisii este parlamentarul german Reimar Boge, iar concluziile la care a ajuns, publice inca din luna martie a acestui an, nu sunt de natura sa ne faca sa destupam sticlele de sampanie in cinstea semnarii Tratatului de aderare. Pe scurt, in concluziile raportului pe care urmeaza sa-l prezinte tuturor institutiilor europene, Reimar Boge afirma ca „trebuie reiterat faptul ca Parlamentul European nu este angajat in nici un fel de deciziile pe care Comisia Europeana si Consiliul European le-au luat in ceea ce priveste finantarea agriculturii Romaniei si Bulgariei dupa 2007“ si ca „sumele fixate vor fi acceptate doar in cadrul unei intelegeri generale, care respecta prioritatile financiare ale Parlamentului European“. Si pentru ca nimeni sa nu mai aiba dubii sau sa rastalmaceasca mesajul, raportorul german lasa de-o parte limbajul diplomatic si incheie astfel: „decizia unilaterala a Consiliului asupra pachetului financiar pentru Bulgaria si Romania face abstractie de Parlamentul European ca autoritate bugetara, iar Parlamentul este decis sa nu renunte la prerogativele pe care le are“. Aceste pozitii ilustreaza mutarea discutiei privind aderarea Romaniei de la obligativitatea indeplinirii celor 11 criterii de aderare, la cea a participarii cu mai multi bani la fondurile de care ar beneficia dupa aderarea la Uniunea Europeana. Nu inseamna ca ni se inchide usa in nas, ci ca ni se cere sa cotizam serios inca din primul an al aderarii si, din pacate, Parlamentul European ne cere sa si dovedim ca o putem face. In tara, schimbarea politicii europene este comentata cu prudenta. Presedintele Comisiei de Buget din Camera Deputatilor, Mihai Tanasescu, spera ca Romania si Bulgaria sa fie tratate conform intelegerii initiale si egal cu celelalte foste state comuniste, acum membre ale Uniunii Europene. Aceasta inseamna ca Romania sa adere in anul 2007 si sa primeasca banii pe care Comisia Europeana i-a planificat pentru 2007-2009. Aceeasi speranta o are si presedintele Comisiei de Politica Externa, Mircea Geoana, aceea ca intelegerea din 2004 va fi pastrata si Romania isi va urma parcursul. Nici un oficial insa nu contesta dreptul Parlamentului European, drept conferit prin Tratatul Uniunii Europene, de a modifica termenii intelegerii pe care sustine ca nu a agreat-o formal si care este, in acest moment, prea costisitoare pentru o Uniune slabita.