Uniunea Europeană încearcă să scape de supraproducţia de porumb de anul acesta după ce a constatat că a rămas blocată în propriile graniţe ca urmare a unei politici protecţioniste prin care s-a dorit asigurarea cu prioritate a siguranţei alimentare a propriilor cetăţeni. Cucerirea altor pieţe se doveşte greu de realizat în condiţiile unei concurenţe acerbe din partea SUA, China, iar mai nou a Ucrainei, potrivit reprezentanţilor Conferderaţiei Europene a Producătorilor de Porumb.
Astfel, în acest moment, Ucraina reprezintă principalul competitor al Uniunii Europene pe piaţa porumbului. Deşi UE este al treilea producător mondial după SUA şi China, statele membre nu au reuşit să se impună pe pieţele externe, preferând să vândă doar pe piaţa comună. Pentru că producţia a crescut, europenii doresc să se extindă pe piaţa africană. Problema este că americanii s-au impus deja pe această piaţă, iar ucrainienii vin tare din urmă, potrivit datelor CEPP.
"Producţia de porumb a Uniunii Europene este de 62 milioane tone. Până acum, porumbul produs în Europa s-a vândut în cea mai mare parte pe piaţa comună, dar devin interesante şi pieţe terţe, mai ales cele din Nordul Africii.
Problema este că cea mai mare parte a necesarului acestor ţări africane este asigurat din America. Totuşi, porumbul european, mai ales cel din Franţa şi România, principalele ţări producătoare, poate concura cu cel de peste Ocean", a spus Luc Esprit, secretarul permanent al CEPP.
El a precizat că ţări precum Algeria, Maroc, Tunisia şi Egipt cumpără acum 10 milioane tone de porumb. Ideea este ca această cantitate să provină în viitor din UE, mai ales că producţia ţărilor europene a crescut foarte mult anul acesta.
“Vânzările de porumb se fac mai mult între ţările UE, doar o cantitate mică de 3-4 milioane de tone reprezintă exportul în ţările terţe, deşi porumbul este foarte competitiv în Africa de Nord”, a mai arătat Esprit.
Ţările europene trebuie să facă însă faţă unei concurenţe puternice venite din partea statelor americane, care au producţii foarte mari. Astfel, productia Statelor Unite a fost anul trecut de 331 milioane tone, în timp ce Brazilia a obţinut 56 milioane tone, Argentina 22,5 milioane tone, iar Mexic 20,3 milioane tone. Printre alti producători importanţi se numără şi China, cu 158 milioane tone şi India cu 16,7 milioane tone.
Ucraina scoate la export 10 milioane tone
Din păcate, pe lângă Statele Unite şi China, pe piaţă se impune tot mai tare Ucraina, care face concurenţă direct statelor europene. Ucraina a obţinut anul trecut o producţie de 11 milioane tone, iar anul acesta şi-a crescut suprafaţa cultivată cu 20% astfel încât, anul viitor va înregistra o producţie de 17 milioane tone, ceea ce înseamnă o capacitate de export de 10 milioane tone.
"Estimăm că exporturile UE către ţările terţe ar putea creşte, dar avem un competitor important în Ucraina. Aceasta cu atât mai mult cu cât, de curând au decis suspendarea taxelor la expoprt.
În plus, observând oportunitatea, Ucraina a decis ca anul acesta să majoreze suprafaţa cultivată cu 20%. În acest fel, Ucraina a devenit un competitor serios pentru UE pe această piaţă, în acest an, putând exporta peste 10 milioane de tone dintr-o producţie de 17 milioane. Anul trecut a obţinut 11 milioane tone”, a explicat Esprit.
Producţia UE, tot mai mare
Uniunea Europeană cultivă cu porumb o suprafaţă de 14 milioane hectare, anul viitor producţia fiind estimată la 62 milioane tone, faţă de 55 milioane tone obţinute anul trecut.
"Producţia de anul viitor obţinută de UE se estimează a fi una foarte bună, ajungând la 62 milioane tone, faţă de 55 milioane tone anul acesta", a spus Luc Esprit, secretarul permanent al CEPP.
Porumbul este cultivat în UE pe o suprafaţă de 14 milioane de hectare, din care 8,5 milioane hectare cu porumb boabe (60% din total), 5,6 milioane ha cu porumb furajer (39%), 127.000 de hectare cu porumb pentru sămânţă şi 65.000 de ha cu porumb dulce.
Potrivit reprezentantului francez, porumbul furajer este concentrat în Germania, Franţa şi Polonia ( 70%), iar porumbul de sămânţă este dominat de Franţa România şi Ungaria (80%).
România, suprafaţă mare, productivitate mică
Principalii actori pe piaţa porumbului din UE sunt Franţa, România, Italia şi Ungaria. Franţa cultivă 3 milioane hectare cu porumb, România 2,5 milioane hectare, Italia 1,2 milioane hectare, iar Ungaria 1,3 milioane hectare. Totuşi producţiile obţinute diferă foarte mult.
“Productivitatea medie obţinută la nivel UE este de 7,2-7,3 tone la hectar, deşi ea diferă de la o ţară la alta. În Franţa, în 2011, s-a obţinut un record de 10,2 tone la hectar la porumb boabe, în timp ce în România media a fost de numai 4,5 tone la hectar, deşi pe suprafeţele cultivate cu hibrizi, circa 55%, productivitatea a fost de 8-9 tone la hectar”, a spus Esprit.
Astfel, România este al doilea producător de porumb din Uniunea Europeană, după Franţa, ţara noastră obţinând o producţie anuală de 10,7 milioane tone de porumb, în timp ce Franţa obţine 15,4 milioane tone.
Aceasta în timp ce Ungaria a obţinut 8,4 milioane tone de porumb, dar pe o suprafaţă la jumătate faţă de cea cultivată de România (Ungaria a cultivat pe 1,3 milioane hectare, iar România pe 2,5 milioane hectare). La fel este şi în cazul Italiei, care a realizat o producţie de 8,3 milioane tone, pe numai 1,2 milioane hectare.