Negarea realității este o jignire pe care politicienii ne-o aruncă mereu în față ca pe o peltea lipicioasă, dar cu marele merit că e dulce și aromată. Ne iau de proști. Atanasiu și Gorghiu își antrenează gherilele liberale să extermine foștii PDL-iști, după care spun senini că discuțiile sunt în cadru privat. Se caută furnizorul informațiilor către presă, nu se discută fondul. La Iași, primarul Nichita folosește instituții publice ca pe structuri mafiote, iar primul ministru și liderii PSD susțin că e vorba despre o chestiune privată. Ridiculizează DNA că se ocupă de amantlâcuri.

Nici discuțiile dintre foștii liberali, nici faptele primarului PSD de Iași nu sunt câtuși de puțin private, nici rupte de contest, nici lipsite de veridicitate. Atanasiu vorbește la o ședință de partid, după care insistă că discuțiile au fost în cadru privat. Așa au fost și discuțiile din ședințele PSD în care fostul ministru al Justiției Rodica Stănoiu cerea acordul pentru deschiderea unor dosare penale. La fel și solicitarea fostului premier Tăriceanu către fostul președinte Băsescu de a interveni în dosarul Rompetrol, ca și chemarea la ordin a fostului ministru Monica Macovei în același dosar. A spune că toate acestea sunt discuții în mediu privat nu este decât o batjocură la adresa noastră, a tuturor. Chiar dacă liderii politici fac totul pentru ei, mai nimic pentru poporul care-i votează, politica nu e o chestiune privată.

După furtuna declanșată în week-end, marele PNL a pus batista pe țambal. Gheorghe Falcă a ieșit zâmbitor, umăr lângă umăr cu Atanasiu, și și-a cerut scuze. Culmea, tot el, nicidecum Atanasiu! S-a făcut de râs în fața întregii țări, nu doar a arădenilor care știu bine cum sunt relațiile dintre PDL și PNL, cu istorie veche cât mandatele lui Falcă la primărie. Prin declarațiile aparent împăciuitoare de azi, în realitate o ciudată ipocrizie, PDL-iștii n-au făcut decât să confirme tot ce a spus Atanasiu la Bistrița și a ieșit public: ”Nu o să plece, nu-s proști. O să conviețuim cu ei, liderii lor o să dispară unul câte unul”. Atitudinea civilizată, de domn, a lui Blaga, afișată în mod public, nu merge cu obrazul gros al lui Atanasiu și chiar al lui Gorghiu, căci și ea a fost în acea ședință spoită acum ”cadru privat”. Co-președintele PNL a vorbit mai cu perdea, nu din topor, ca Atanasiu, dar a rostit practic același mesaj și l-a confirmat pe Atanasiu prin prezență. Stenogramele liberalilor de la Bistrița nu sunt o noutate. Ei așa au procedat mereu, aici îi dau dreptate lui Ponta. Schimbă doar subiecții, atitudinea e aceeași: liberalii vor să fie mereu vioara întâi, fie că au fost în CDR, în Alianța D.A. sau în USL. Acum au reușit să șteargă PDL din registrul partidelor politice, așa cum plănuiseră, în 2011, Crin Antonescu și Victor Ponta. PSD-iștii își râd în pumni, foștii liberali își freacă palmele, iar foștii democrați tac și îndură.

În 2007, Floriile au căzut într-o zi de 1 aprilie. La ora 13.00, primul ministru Călin Popescu Tăriceanu anunțase o conferință de presă la Guvern. Era minune mare, căci el își respecta cu sfințenie zilele libere. Nimeni nu știa ce avea să anunțe. Miniștrii și liderii PD nu mai reușiseră să ia sub nicio formă legătura cu colegii lor liberali de la ședința de guvern, ce avusese loc la mijlocul săptămânii. Tenisunile erau mari în Alianța D.A., public însă nu se recunoștea nimic. Ruptura s-a produs după ce Senatul adoptase o moțiune simplă care cerea demiterea ministrului Justiției Monica Macovei. Planul a început de la Dan Voiculescu, care, pe 3 ianuarie 2007, anunța moțiunea anti-Macovei, la numai trei zile după ce România fusese primită în Uniunea Europeană. Sacii erau în căruță. Pe 13 februarie 2007, moțiunea a fost adoptată cu 81 voturi pentru și 46 voturi împotrivă adică și de parlamentari aflați în guvern.

Ședințele Alianței D.A. deveneau din ce în ce mai tensionate, dar niciodată nu se întâmplase ca Tăriceanu să nu răspundă la telefon chiar niciunui lider al PD, și mai ales lui, cel care îi era prieten. Nu vreau să fac public numele democratului, căci mai important e contextul. În ajunul zilei de 1 aprilie, îl sunase pe Tăriceanu toată ziua, dar acesta nu răspundea. La ora 13.00, în ziua păcălelilor, Călin Popescu Tăriceanu anunța de la pupitrul Palatului Victoriei că Alianța D.A. nu mai are resurse benefice României și că va prezenta Parlamentului noul guvern, cu o nouă structură, fără PD. Democrații au primit lovitura de grație la televizor. Toți au fost luați prin surprindere. Anunțul începuse însă cu formula ”Dragi români”. Tăriceanu nu a avut minima demnitate să-și anunțe aliații că-i exclude din guvern. I-a lăsat în ceață și i-a lovit în direct, la tv. Pe 3 aprilie, plenul reunit al Parlamentului aproba cu 302 voturi pentru și 27 împotrivă, guvernul Tăriceanu ll. În patru zile, toți secretarii de stat, șefii deconcentratelor și toți prefecții care proveniseră din PDL au fost înlocuiți. Au urmat toți directorii din ministere și instituții publice, până la școli de țară. Epurare masivă. Televiziunile de știri au preluat mesajul indicat: PDL a părăsit guvernarea. În locul Monicăi Macovei, a venit Tudor Chiuariu, care a început propria epurare în parchete și minister. PSD asigura guvernului Tăriceanu ll susținere din Parlament, chiar dacă era în opoziție. Acum, PNL votează în Parlament legile PSD, chiar dacă e în opoziție.

După declarațiile de azi, ale lui Gheorghe Falcă și Teodor Atanasiu, am un deja vu. Tare mă tem că vor primi, la momentul potrivit,  lovitura de grație dată lui Cătălin Predoiu, așa cum au pățit și pe 1 aprilie 2007: în direct, cu sânge rece. Diferența e că acum, PDL nu mai există, deci foștii săi membri nu mai au de ales, ”nu o să plece, nu-s proști”, vorba lui Atanasiu.