PSD şi PNL vor să ocolească legea şi să numească în conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi persoane care nu îndeplinesc criteriul de performanţă impus de Fondul Monetar Internaţional (FMI). Acesta cere ca toţi cei 11 membri ai Consiliului de Administraţie al ASF să aibă minimum 10 ani de experienţă în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare. Numai că din comisiile parlamentare care validează candidaturile celor propuşi de USL la conducerea Autorităţii fac parte politicieni cu interesele lor. De aceea, chiar şi cei care nu se califică, potrivit legii, pentru a ocupa funcţii de conducere la ASF, vor primi undă verde de la parlamentarii USL, informează sursele EVZ.
Pentru a le deschide drumul "favoriţilor", politicienii au decis ca şi perioadele în care unii candidaţi au fost membri în consiliile de administraţie ale unor instituţii de supraveghere sau ale unor societăţi private sau de stat să fie considerate experienţe în domeniul financiar-bancar, susţin surse avizate consultate de EVZ. "În sensul strict al ordonanţei, supravegherea nu intră la experienţă. Practic, dacă nu ai avut funcţie de conducere într-o companie privată, nu te califici. Dar noi facem lingvistică, ei fac numiri", ne-au declarat sursele EVZ.
Dan Radu Ruşanu, de neclintit
Practic, aproape niciunul dintre actualii membri ai Consiliului ASF nu se califică, din punctul de vedere al experienţei în domeniul financiar-bancar, dar au susţinere politică.
Aceleaşi nume sunt vehiculate în piaţă şi când vine vorba de noua componenţă a Consiliului ASF. Astfel, Dan Radu Ruşanu îşi va păstra mai mult ca sigur funcţia de preşedinte, iar Daniel Dăianu pe cea de prim-vicepreşedinte. Aceşti doi membri ai ASF au suficientă experienţă pentru a-şi păstra funcţiile.
Mircea Ursache şi Ion Giurăscu vor rămâne pe fotoliile de vicepreşedinţi, chiar dacă nu au lucrat efectiv 10 ani în piaţă. Mircea Ursache a fost în perioada 2002-2012 preşedinte şi director general al World Trade Center. Ca să fie siguri că nu există nicio buturugă în drumul lui Mircea Ursache către scaunul de vicepreşedinte de la ASF, USL a decis ca acest interval, în care a lucrat ca administrator la firma privată, să fie asimilat ca experienţă pe piaţa financiar- bancară.
La rândul său, Ion Giurescu a fost vicepreşedinte al Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private în perioada 2006-2013. Ulterior, a fost şi preşedintele Casei Naţionale de Pensii, dar nu a lucrat deloc într- o companie care chiar activează în mediul pe care Giurăscu, din funcţia de vicepreşedinte al ASF îl va reglementa.
Spre deosebire de cei doi, Daniel Tudor a lucrat ani buni în piaţa de asigurări şi, deci, experienţa îl califică pentru a deţine funcţia de vicepreşedinte în Consiliul de Administraţie al ASF.
Jocurile USL, în atenţia FMI
Pe lista numelor grele pe care USL vrea să le promoveze la conducerea ASF se numără şi Marian Sârbu, Marian Mârzac, Gheorghe Albu, Gavrilă Alexe, Ion Giurăscu, Mircea Ursache, Lorand Kralik, Tudor Baltă, Corneliu Moldoveanu, Cornel Coca-Constantinescu, Dorina Mihăilescu sau Doru Frunzulică. Dintre aceştia vor fi aleşi doar 6, care vor ocupa funcţii neexecutive în cadrul conducerii ASF.
Întrucât USL a apelat la artificii pentru a-şi menţine oamenii în funcţii-cheie, PDL a decis să nu mai facă nicio nominalizare. Drept urmare, Gheorghe Albu iese din cărţi, arată sursele EVZ. Mai mult decât atât, PDL va boicota validarea din plen şi ia în calcul notificarea FMI cu privire la jocurile făcute de USL la numirea şefilor din ASF.
Votul aduce funcții
Pe unii dintre cei amintiţi îi califică în cursa pentru Consiliul ASF doar statele vechi în politică, cum este cazul lui Marian Sârbu, care nu a lucrat deloc în privat, potrivit CV-ului care a stat la baza validării sale în funcţia de membru neexecutiv în Consiliul ASF. Ca să nu îşi piardă scaunul nici în şedinţa plenului de mâine, USL a decis ca activitatea din comisiile pentru muncă, întreprinsă ca deputat, şi perioadele când a fost ministru de resort să fie asimilate experienţei necesare din domeniul financiar bancar, respectiv piaţa pensiilor private, susţin sursele EVZ.
Alţii, ca Tudor Baltă, au adunat cei 10 ani de "experienţă", numai că au ajuns la această performanţă după ce au dobândit funcţii publice. Tudor Baltă a devenit deputat în 2004, an în care a fost numit şi membru în Consiliul de administraţie al Eximbank. Or, din această poziţie, nu a lucrat efectiv în piaţa pe care doreşte acum să o reglementeze.
Tot în aceeaşi situaţie se găseşte şi Marian Mârzac. Acesta a lucrat în piaţa de asigurări, însă doar pentru perioade scurte de timp a deţinut o funcţie executivă. Cumulate, acestea nu ating pragul minim impus de 10 ani.
În rest, s-a ocupat cu consilierea managerilor, însă pentru durate scurte de timp. De exemplu, în intervalul februarie-august 2002, el a ocupat postul de consilier al directorului general al uneia dintre companiile de asigurări din România. Înainte, a mai lucrat timp de un an şi jumătate în cadrul ANAF, iar din 2012 şi până la validarea sa ca membru în Consiliul ASF a fost director general al unei companii de asigurări.
Miza financiară a ASF
Companiile care activează pe cele 3 pieţe reglementate de ASF administrează o piaţă de peste 10 miliarde de euro. Fondurile private de pensii administrează active în valoare totală de 2,5 miliarde de euro, în vreme ce industria fondurilor de investiţii (AAF) are active de 3,9 miliarde de euro. În acelaşi timp, membrii UNSAR subscriu anual prime brute de asigurare de circa 1,6 miliarde de euro şi administrează active de peste 3,68 miliarde de euro.
Surse din piaţă ne-au precizat că speră ca măcar în eşalonul second al ASF să fie numiţi "oameni care ştiu ce înseamnă piaţă financiarbancară", dacă în prima linie sunt mai mult figuri cu legături politice.
CV-uri subţiri pentru ASF
Tot pe lista celor pe care CV-ul nu îi recomandă, dar au susţinerea USL se numără şi Dorina Teodora Mihăilescu. După ce a intrat în Parlament, fiind aleasă pe listele PSD, Dorina Mihăilescu a fost numită în 2005 vicepreşedinte al CNVM. Din 2007 şi până să ajungă membră în Consiliul ASF a fost comisar al CNVM. Adunând anii petrecuţi la această instituţie, concomitent cu alte funcţii în zona financiară, nu ajungem minimul de 10 de experienţă cerut de FMI.
Alexe Gavrilă se bucură de susţinerea PNL. Absolvent al Facultăţii de Metalurgie din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti, el a făcut mai multe cursuri postuniversitare în domeniul relaţiilor internaţionale, dreptul muncii şi de management. A fost consilier parlamentar, secretar de stat în Ministerul Tineretului şi Sportului, vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei, iar din 2011 şi până la dizolvarea CNVM a ocupat postul de vicepreşedinte al acestei instituţii. Deci, nici el nu îndeplineşte criteriile.
Susţinerea UDMR, mai tare ca CV-ul
Pe lista celor pe care USL şi UDMR îi vor în conducerea ASF chiar dacă experienţa profesională nu îi recomandă se numără şi Lorand Kralik. Despre acesta din urmă, sursele EVZ arată că singurul lucru care îl califică în cursa pentru unul din locurile din Consiliul ASF este sprijinul UDMR. Conform algoritmului politic, UDMR va avea un om în ASF, iar cel care se bucură de susţinere este Lorand Kralik.
Conform CV-ului, el a devenit în 2007 consilier în cadrul Comisiei Naţionale de Valori Imobiliare (CNVM), după ce a efectuat, în acelaşi an, trei cursuri de specializare în cadrul Bursei de Mărfuri. Din 2010 a fost numit comisar în cadrul aceleiaşi instituţii. Anterior, lucrase ca reporter şi deţinuse funcţii de conducere în cadrul mai multor edituri.
Omul lui Voiculescu, nemulţumit de salariu
Despre Nina Puiu, care a ajuns în Consiliul ASF graţie sprijinului acordat de Partidul Conservator, înfiinţat de Dan Voiculescu, surse din piaţă susţin că este nemulţumită de salariul pe care l-ar primi de la instituţie, ca urmare a plafonării veniturilor, şi că se va reîntoarce de unde a plecat, adică la Raiffeisen Leasing. Totuşi, salariile de la ASF nu sunt chiar de neglijat. Un membru neexecutiv câştigă 3.600 de euro lunar. Cel mai mare salariu din instituţie este al preşedintelui, care încasează 14.000 de euro.
Cota unică, destabilizată
Decizia Guvernului de a supraimpozita cu 85% salariile compensatorii primite de managerii din companiile de stat la final de mandat reprezintă o breşă în cota unică, apreciază preşedintele Traian Băsescu. "Acea impozitare de 85% a ieşit din povestea cu cota unică. E prima breşă care se face şi cred că nu va fi foarte bine primită de comunitatea de afaceri", a declarat şeful statului.
Preşedintele a subliniat că această măsură va eroda încrederea mediului de afaceri în ceea ce priveşte menţinerea cotei unice. "Când pentru un tronson ai introdus o impozitare de 85%, orice companie va gândi: «păi, mâine, cu o ordonanţă de urgenţă, îmi face mie acelaşi lucru»", a mai spus Traian Băsescu.
Guvernul a decis impozitarea cu 85% a compensaţiile încasate de foştii membri ai consiliilor de administraţie ale institţiilor contropite în ASF, respectiv CSA, CNVM şi CSSPP. Unii dintre aceştia au încasat plăţi compensatorii cuprinse între 300.000 şi 600.000 de euro.
Numai că, dintr-o gafă a executivului, prin forma publicată în Monitorul Oficial a ordonanţei, impozitul se aplică atât managerilor de la stat, cât şi celor privaţi.
CITIȚI ȘI:

  • Membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, renumiţi de Parlament pe baza vechimii de 10 ani. Cererea lui Băsescu a fost introdusă de Guvern
  • Parlamentarii îşi pot vota rudele la şefia Autorităţii de Supraveghere Financiară
  • Ponta: Salariile compensatorii de la ASF sunt inacceptabile. VEZI CÂT CÂȘTIGĂ EMINENȚA CENUȘIE A PNL
  • GAFĂ IMPARDONABILĂ a GUVERNULUI. Ponta susține că a supraimpozitat „din greșeală” veniturile managerilor de la stat și privat | VIDEO

Astăzi aflăm conducerea mega-arbitrului financiar

CAPITAL.RO TE ŢINE LA CURENT CU PROCESUL DE NUMIRE A ŞEFILOR ASF