Aceasta este vârsta de la care NU ar trebui să mai bei bere
Aceasta este vârsta de la care NU ar trebui să mai bei bere. Considerată una dintre cele mai vechi și mai populare băuturi din lume, apreciată pentru gustul distinct al hameiului, berea rămâne regină în orice colț al lumii. Puțini sunt cei care, pe caniculă sau chiar pe o zi geroasă, ar renunța o halbă cu bere, cu multă spumă.
Deși unele studii au confirmat că berea poate fi benefică pentru sănătate, dacă este consumată în cantități mici, medicii au vrut să afle și altceva. Mai exact, dacă există o vârstă de la care berea nu ar mai trebui băută.
Când ar trebui să renunți la bere
În cartea „The Complete Guide to Memory: The Science Of Strengthening Your Mind”, neurologul Richard Restak a avertizat că, de-alungul timpului, consumul excesiv de bere poate duce la probleme de memorie, declin mental sau chiar demență.
Fără bere după vârsta de 65 de ani
El a explicat că, pe măsură ce îmbătrânim, protejarea sănătății creierului este esențială. Prin urmare, după vârsta de 65 de ani, ar trebui să ne abținem de la alcool cât mai mult posibil.
„Este foarte important să ne abținem de la alcool în acea etatpă a vieții în care conservarea neuronilor este crucială”, a declarat Richard Restak.
Mai mult, el sugerează că ar trebui să renunțăm la bere chiar înainte de 65 de ani, dacă ținem la sănătatea creierului. În Anglia, autoritățile medicale sfătuiesc bărbații și femeile să nu bea mai mult de 14 unități pe săptămână în mod regulat. Aceste „14 unități echivalează cu 6 halbe de bere cu tărie medie sau 10 pahare mici de vin cu tărie mai mică.”
Alcoolul este otravă pentru toate celulele corpului
De asemenea, profesorul David Nutt, de la Facultatea de Medicină și de la Imperial College, a precizat:
„Alcoolul este otravă pentru toate celulele corpului. Crește riscul de cancer de gură. Otrăvește intestinul și stomacul. Apoi intră în ficat, unde crește riscul de ciroză. Începe să deterioreze nervii și celulele musculare ale inimii. Apoi ajunge la creier, unde activează substanțele neurochimice, care stau la baza poftei și pierderii controlului și a mahmurelii”, spune el.
Berea se împarte în două categorii: Ale și Lager. Factori precum drojdia utilizată, temperatura și timpul de preparare au diferențe de tărie alcoolică, de gust și conținut de polifenoli. Hameiul, unul dintre ingredientele-cheie din bere, conține fitoestrogeni, molecule vegetale care imită o parte din efectele hormonului feminin estrogen în corp.
Legătura între consumul de alcool și calitatea somnului
Deși se crede că berea Ale este mai bună decât berea Lager, există mulți factori care influențează componența chimică a berii pentru a spune în mod cert că una este mai bună decât cealaltă. Berea, mai exact alcoolul pe care îl conține, este, în mod paradoxal, un sedativ care perturbă somnul. Relaxează mușchii și țesuturile gâtului și spatelui limbii, ceea ce duce la creșterea sforăitului și a apneei în somn.
Băutorii pot prezenta simptome de sevraj pe măsură ce efectele alcoolului dispar. Un studiu sugerează că bărbații sunt mai afectați decât femeile. Studiul a observat „corelații semnificative” între consumul de alcool și calitatea somnului, durata somnului și tulburările de somn la bărbați.