Staţia este capabilă să obţină acces şi să extragă date din cablurile de fibră optică subacvatice care trec prin regiune.
Informaţiile sunt apoi prelucrate de către serviciile de informaţii şi oferite agenţiei britanice de spionaj GCHQ (Government Communications Headquarters) şi împărtăşite Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA), în Statele Unite.
Guvernul susţine că baza este un element cheie în ‘războiul împotriva terorismului’ purtat de Occident şi oferă un sistem vital de ‘avertizare timpurie’ pentru potenţiale atacuri din întreaga lume.
Deşi The Independent nu dezvăluie locaţia exactă a bazei, informaţii cu privire la activităţile sale au fost incluse în documentele obţinute de la NSA de către Edward Snowden.
Relatările apărute în ultimele luni în publicaţia britanică The Guardian cu privire la aceste documente au stârnit o dispută cu guvernul de la Londra, iar experţii în securitate ai GCHQ au supravegheat distrugerea hard disk-urilor care conţineau datele, aminteşte The Independent.
Baza din Orientul Mijlociu este considerată deosebit de valoroasă de către britanici şi americani, deoarece aceasta poate accesa cablurile submarine care trec prin regiune. Toate mesajele şi datele care trec prin aceste cabluri sunt copiate într-un calculator gigant şi apoi filtrate în căutarea unor date de interes deosebit.
Informaţii despre acest proiect apar în cele 50.000 de documente GCHQ pe care Snowden le-a descărcat în cursul anului 2012. Multe dintre aceste informaţii vin de la un site de informare tip-Wikipedia, numit GC-Wiki. Spre deosebire de Wikipedia publică, wiki-ul GCHQ a fost clasificat în general drept ‘Top Secret’ sau chiar mai mult.
Dezvăluirea vine în contextul în care Poliţia Metropolitană a anunţat lansarea unei anchete privind terorismul în privinţa unor materiale descoperite pe calculatorul lui David Miranda, partenerul brazilian al jurnalistului de la The Guardian, Glenn Greenwald, aflat în centrul controversei Snowden.
Baza din Orientul Mijlociu a fost înfiinţată în conformitate cu un mandat semnat de ministrul britanic de externe de la acel moment, David Miliband, care a autorizat GCHQ să monitorizeze şi să stocheze date care trec prin reţeaua de cabluri de fibră optică care leagă internetul în întreaga lume. AGERPRES