In cazul in care se achizitioneaza materii prime si materiale din import, cum se procedeaza in contabilitate (documente, articole contabile), tinand cont ca plata se face in valuta? Cristina Anca Pitu – Lugoj Potrivit reglementarilor contabile, costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, ma
| |
In cazul in care se achizitioneaza materii prime si materiale din import, cum se procedeaza in contabilitate (documente, articole contabile), tinand cont ca plata se face in valuta?
Cristina Anca Pitu – Lugoj
| |
Potrivit reglementarilor contabile, costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective.
In conditiile importului de bunuri, este necesar sa se stabileasca pretul marfurilor negociat in conditia de livrare, conditie de livrare care este trecuta, de altfel, si in declaratia vamala de import (DVI). Potrivit nomenclatorului conditiilor de livrare -INCOTERMS 1990, termenii de livrare au fost grupati in patru categorii de baza, incepand cu termenul potrivit caruia vanzatorul pune marfa la dispozitia cumparatorului, la sediul vanzatorului (termenul E: EXW), urmat de a doua categorie, potrivit careia vanzatorul trebuie sa predea marfa carausului desemnat de cumparator (termenii F: FCA, FAS si FOB), continuand cu termenii C, potrivit carora vanzatorul trebuie sa incheie contractul de transport, dar fara sa-si asume riscul de pierdere sau de deteriorare a marfii si fara sa suporte costurile suplimentare care intervin din cauza unor evenimente care au loc dupa momentul incarcarii si expedierii (CFR, CIF, CPT si CIP) si, in sfarsit, termenii D, potrivit carora vanzatorul trebuie sa suporte costurile si riscurile legate de aducerea marfii in tara de destinatie (DAF, DES, DEQ, DDU si DDP). In toate cazurile, pretul extern cuprinde, pe langa pretul marfii, si cheltuielile externe de circulatie (transport, asigurare, comisioane etc.)
In ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata, baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituita din valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale in vigoare, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorate pentru importul de bunuri. In baza de impozitare, se cuprind, de asemenea, cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania, in masura in care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse in baza de impozitare stabilita conform alineatului precedent. Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia stipulata in documentul de transport sau orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea intra in Romania.
Pentru a stabili valoarea in vama a bunurilor importate, in conditiile in care pretul extern este exprimat in valuta, acesta se converteste in moneda nationala a Romaniei. Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Acest curs de schimb este inscris in DVI si se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.
Decontarea se va face in valuta, la cursul zilei, conform termenilor contractuali.
Exemplu:
O societate din Bucuresti achizitioneaza marfa din import la pretul de 100.000 de euro, conditia de livrare FOB Constanta. Factura pentru cheltuielile externe de circulatie este in valoare de 3.500 de euro, cheltuielile de transport intern, pana la destinatie, in valoare de 1.500 lei + TVA, taxa vamala este de 10%, iar comisionul vamal este de 0,5%. Cursul valutar, conform DVI, este de 3,5051 lei. Cheltuielile facute in vama (taxe, comision, TVA) se achita prin banca in ziua impotului, furnizorul intern dupa 5 zile, furnizorul de marfa dupa 30 zile, cand cursul euro este de 3,6402 lei si furnizorul pentru transportul pe parcurs extern dupa 10 zile, cand cursul euro este de 3,4156 lei.
Se va inregistra in contabilitate dupa cum urmeaza:
• factura de marfa: 371 =401 350.510,00 lei (100.000 euro x 3,5051)
• factura pentru cheltuieli externe de circulatie: 371 = 401 5.257,65 lei (1.500 euro x 3,5051)
• taxa vamala: 371 = 446.x 35.577,00 lei s(350.510,00+5.257,65)x10%t
• comisionul vamal: 371 = 447.x 1.779,00 lei s(350.510,00+5.257,65)x0,5%t
• TVA in vama: 4426 = 401 74.693,00lei s(350.510,00+5.257,65+35.577,00+1.779,00)x19%t
• factura transport intern:
371 = 401 1.500,00 lei
4426 = 401 285,00 lei
• plata taxe in vama:
446.x = 5121 35.577,00 lei
447.x = 5121 1.779,00 lei
401 = 5121 74.693,00 lei
• plata furnizor intern:
401 = 5121 1.785,00 lei
In cazul platilor valutare a furnizorilor se vor inregistra diferente de curs valutar intre cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil in ziua platii si cursul de schimb la care s-au inregistrat facturile (cel din DVI).
Se vor face urmatoarele inregistrari contabile:
• plata furnizor marfa:
401 = 5124 350.510,00 lei (100.000 euro x 3,5051)
665 = 5124 3.510,00 lei s100.000 euro x (3,6402-3,5051)t
• plata furnizorul pentru transportul pe parcurs extern:
401 = 5124 5.257,65 lei (1.500 euro x 3,5051)
5124 = 765 134,25 lei s1.500 euro x (3,5051-3,4156)t
| |
Care sunt inregistrarile contabile in cazul reevaluarii unei cladiri/teren de catre un expert ANEVAR, – reevaluare din care rezulta o diminuare a valorii cladirii/terenului – deoarece exista o diferenta intre valoarea justa si cea contabila?
Mihaela Elefterie
| |
Potrivit reglementarilor contabile in vigoare pana la data de 31 decembrie 2005, daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, atunci aceasta se trateaza astfel:
• ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, daca in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare);
• ca o scadere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.
Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea contabila neta a elementelor de activ se inregistreaza in contabilitate pe seama unei amortizari suplimentare, in cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion pentru depreciere, atunci cand deprecierea este reversibila, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. Precizam ca prin valoare contabila neta se intelege valoarea de intrare, mai putin amortizarea si provizioanele pentru depreciere, cumulate.
Exemplu:
O societate comerciala poseda un teren pe care l-a cumparat in exercitiul N-6 la un cost de 400.000 RON si pe care l-a reevaluat in exercitiul N-3 cand a fost estimat la 600.000 RON. Din exercitiul N-3, pana la inchiderea exercitiului “N”, diferenta din reevaluare inregistrata, de 200.000 RON, nu a fost modificata. La inchiderea exercitiului “N”, valoarea reala, justa a terenului, considerata a fi egala cu valoarea recuperabila, este de 350.000 RON. Scaderea valorii de la 600.000 RON la 350.000 RON reprezinta o depreciere care necesita constituirea unui provizion din depreciere de 250.000 RON, care va afecta, pe de o parte, rezervele existente din reevaluari si, pe de alta parte, va incarca cheltuielile.
Ca urmare, se va inregistra in contabilitate:
105 = 291 200.000 RON
“Rezerve din reevaluare” “Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale”
6813 = 291 50.000 RON
“Cheltuieli de exploatare” Provizioane pentru privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor corporale deprecierea imobilizarilor”
Daca deprecierea scade sau dispare, provizionul va fi diminuat sau anulat, constituindu-se venituri. Daca e cazul, trebuie reconstituita si diferenta de reevaluare.
In continuare la exemplul prezentat, considerandu-se ca la sfarsitul anului N+1 valoarea neta justa a terenului este de 430.000 RON, vor avea loc inregistrarile contabile urmatoare:
• pentru reluarea provizionului constituit la rezerve:
291 = 7813 50.000 RON
“Provizioane pentru” Venituri din provizioane deprecierea imobilizarilor corporale pentru deprecierea imobilizarilor”
• pentru reconstituirea diferentei initiale din reevaluare:
2111 = 105 30.000 RON
“Terenuri” “Rezerve din reevaluare”
Incepand cu 01 ianuarie 2006, intra in vigoare noile reglementari contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul nr. 1.752 din 17.11.2005. Potrivit acestora, provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.
Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila neta a imobilizarilor corporale se inregistreaza in contabilitate, utilizandu-se ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare atunci cand deprecierea este reversibila, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. Practic, sunt aceleasi inregistrari contabile. S-a schimbat doar denumirea conturilor si conceptul de “provizion”. Conform noilor reglementari contul “291” reprezinta “Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale”, contul “6813” reprezinta “Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor”, iar contul “7813” reprezinta “Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor”.