Deşi joi compania britanică de analize financiare Markit Economics a publicat rezultatele unui studiu care arată că activitatea în industria prelucrătoare din zona euro a revenit pe creştere în iulie, pentru prima dată în ultimele 18 luni, un nou semnal care arată că economia începe să se redreseze după recesiune, FMI nu se aşteaptă la o redresare a regiunii până în 2014. Eforturile de întărire a finanţelor publice ar putea reduce creşterea cu până la 1,25 puncte procentuale în 2013, avertizează FMI, care îşi menţine estimarea că zona euro va rămâne în recesiune pentru al doilea an consecutiv, înregistrând anul acesta un declin de 0,6%, şi va reveni pe creştere în 2014, cu un avans de 0,9%.

Din cauza riscului stagnării zonei euro şi a presiunilor inflaţioniste slabe, BCE ar trebui să sprijine creşterea prin măsuri de reducere a fragmentării pieţelor financiare – o metaforă utilizată pentru a atrage atenţia ratelor dobânzilor diferite pentru companiile din nordul şi din sudul zonei euro.

‘Măsuri suplimentare de relaxare a politicii monetare ar trebui să ajute la eliminarea acestei fragmentări. BCE trebuie să asigure necesităţile de finanţare pentru băncile solvabile prin operaţiuni suplimentare de refinanţare (LTRO), pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii’, susţine FMI.

Pentru a împiedica creşterea riscului stagnării, guvernele trebuie să continue implementarea reformelor iar zona euro ca întreg trebuie să continue planurile de creare a uniunii bancare, care este extrem de importantă deoarece va ajuta la identificarea băncilor cu probleme, la recapitalizarea lor şi la impulsionarea creditării întreprinderilor mici şi mijlocii, se arată în raportul FMI.

Curăţarea sectorului bancar se va realiza după analizarea de către BCE a calităţii activelor băncilor şi a testelor de stres de anul viitor. Astfel de teste s-au derulat deja în ultimii trei ani de către Autoritatea Bancară Europeană (EBA) dar nu au reuşit să arate toate problemele cu care se confruntă sectorul bancar.

O implicare a unei a treia părţi (de preferat din sectorul privat), alături de BCE, EBA şi autorităţile naţionale, ar fi esenţială pentru asigurarea unei depline credibilităţi şi transparenţe a acestui proces’, susţine FMI.

Joerg Asmussen, membru în boardul executiv al BCE, a anunţat luna trecută că Autoritatea Bancară Europeană (EBA) va supune băncile europene la o nouă rundă de teste de stres în al doilea trimestru al anului următor, după ce Banca Central Europeană îşi va finaliza propria analiză asupra bilanţurilor băncilor pe care le va superviza direct.

BCE urmează să preia anul viitor supervizarea băncilor europene, primul pas spre crearea aşa-numitei uniuni bancare. Asmussen a reiterat că în primul trimestru al anului următor BCE va derula o analiză asupra calităţii activelor şi bilanţurilor pentru cele aproximativ 130 de bănci din zona euro pe care le va superviza în mod direct. ‘Rezultatele acestei revizuiri vor fi incluse în testele generale de stres care vor fi derulate de EBA, în colaborare cu BCE, în al doilea trimestru al anului următor’, a spus Joerg Asmussen. Acesta a subliniat că BCE vrea ca analiza sa să fie cât mai riguros posibilă, pentru a se asigura că mecanismul unic de supervizare va avea credibilitate pe piaţă.

Potrivit ultimelor teste de stres derulate de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), la finele lui 2011, băncile europene ar fi trebuit să-şi majoreze capitalul cu 114,7 miliarde euro. AGERPRES