BCE vrea ca băncile să investească continuu în securitatea cibernetică
Banca Centrală Europeană (BCE) crede că băncile ar trebui să-și întărească apărarea cibernetică și să investească continuu în capacitatea lor de răspuns la atacurile piraţilor informatici. Recomandarea BCE a fost făcută după ce un test de stres de referinţă, efectuat în rândul băncilor europene, a arătat că „există loc de îmbunătăţiri”. Testul de stres de referință a fost efectuat în rândul a 109 bănci europene. 28 dintre ele au fost supuse unor analize aprofundate. Se pare că mai multe bănci europene întâmpină probleme când vine vorba de capacitatea lor de a răspunde la un atac cibernetic simulat.
„Băncile trebuie să dea prioritate investiţiilor în securitatea cibernetică şi să o trateze ca o componentă vitală strategică de care depinde rezilienţa lor operaţională. Testele derulate de BCE în rândul a 109 bănci, dintre care 28 au fost supuse unor analize aprofundate, au arătat că băncile au pus la punct un cadru adecvat de răspuns şi revenire”, a spus Anneli Tuominen, o membră a Consiliului de Supraveghere de la BCE.
BCE testează reacția băncilor europene la atacurile cibernetice
Încă de anul trecut, BCE a anunţat că va testa reacţia băncilor europene la atacurile cibernetice. Reprezentanții BCE spuneau atunci că scopul exerciţiului este de a îmbunătăţi capacitatea băncilor europene de a gestiona atacurile cibernetice, mai degrabă decât un test ce va avea un impact direct asupra cerinţelor lor de capital.
Între timp, mai multe atacuri cibernetice și pana informatică globală de săptămâna trecută au scos la iveală vulnerabilităţile din sistemul financiar global. Incidentele precum defectarea unor sisteme informatice Windows, provocată de actualizarea necorespunzătoare a unui instrument informatic produs de compania americană CrowdStrike, ilustrează perfect cum o mică neatenție poate provoca afecta mai multe sectoare.
„Băncile trebuie să se asigure că au o capacitate suficientă de revenire pentru a gestiona şi cele mai pesimiste scenarii. Băncile trebuie să fie capabile să îşi atingă obiectivele de revenire pentru a proteja activele şi datele clienţilor, să menţină încrederea în sistemul bancar şi, în cele din urmă, să garanteze stabilitatea financiară”, a adăugat oficialul european.
