Marţi, informaţiile din presă indicau că unii membri ai Consiliului guvernatorilor BCE se opun majorării ajutorului pentru Grecia, iar BCE ar putea adopta unele măsuri pentru a ţine sub control finanţarea de urgenţă (ELA) acordată creditorilor eleni.

”Nu a fost adoptată o astfel de decizie de către BCE. Au loc discuţii privind diversele scenarii posibile dar asta nu înseamnă că se va ajunge la un acord pe această temă în Consiliul guvernatorilor BCE”, susţin sursele.

Reprezentanţii Băncii Centrale a Greciei nu au comentat informaţia. BCE a majorat la 74 de miliarde de euro (79 miliarde de dolari) plafonul liniei de finanţare de urgenţă care poate fi acordat creditorilor eleni, după ce la începutul acestui an instituţia a încetat să mai accepte obligaţiuni greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanţării băncilor greceşti a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condiţiile în care împrumuturile de care băncile greceşti pot beneficia prin intermediul finanţării de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de instituţie.

”Nu există nicio îndoială că BCE îşi pierde răbdarea cu Grecia. Creditorii eleni vor avea nevoie de finanţare suplimentară şi BCE şi-ar putea limita sprijinul”, a declarat economistul Frederik Ducrozet, de la Credit Agricole, în Paris.

Turbulenţele din Grecia şi incertitudinile privind viitorul ţării în zona euro au determinat retrageri masive din depozitele băncilor elene iar Banca Centrală a Greciei menţine ca rezervă un capital tampon de aproximativ trei miliarde de euro din finanţarea de urgenţă, pentru a reacţiona în caz de nevoie, susţin sursele.

BCE menţine un control strict al banilor proveniţi din ELA pentru a evita ca băncile elene să utilizeze sumele pentru a finanţa direct Guvernul de la Atena, ceea ce ar încălca legislaţia UE. În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE) însă creşterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România. (Sursa: Agerpres)