Principala sarcină a Mecanismului Unic de Supraveghere Bancară (SSM) va fi restabilirea încrederii în sectorul bancar, a afirmat luni preşedintele Consiliului de supraveghere al mecanismului unic de supraveghere din cadrul Băncii Centrale Europene, Daniele Nouy. Oficialul a adăugat: 'Sunt într-adevăr încântată să confirm că suntem pregătiţi să preluăm responsabilitatea pentru supervizarea unică a băncilor din zona euro'.

A anticipa mai bine şocurile şi a soluţiona mai rapid situaţiile de criză, aceasta va fi misiunea acestei autorităţi, care va avea sediul la Eurotower, actualul cartier general al BCE, în mijlocul cartierului de afaceri din Frankfurt. Mecanismul Unic de Supraveghere Bancară (SSM) va urmări cu atenţie cele mai mari 120 de bănci din zona euro, care deţin împreună peste 80% din activele bancare din regiune. Această cifră ar urma să crească dacă unele state membre ale Uniunii Europene care nu au aderat încă la zona euro vor decide să se alăture acestui mecanism. Alte aproximativ 3.500 de instituţii bancare de importanţă mai mică vor rămâne în responsabilitate naţională de supervizare, dar BCE îşi rezervă dreptul de a prelua controlul la unele dintre ele în caz de probleme.

Acest dispozitiv va fi completat de un mecanism comun de gestionare şi soluţionare a crizelor bancare (SRM) precum şi de un mecanism unificat de protejare a depozitelor, aceştia fiind cei trei piloni ai proiectului Uniunii bancare în Europa destinat evitării unei noi crize bancare cu efecte destabilizatoare asupra statelor membre şi economiilor din regiune, cum s-a întâmplat la ultima criză financiară.

Conform rezultatelor publicate în 26 octombrie, 25 de bănci din zona euro nu au trecut testele de stres derulate de BCE, ele înregistrând un deficit de capital de 24,6 miliarde de euro. Două bănci au anunţat deja că şi-au acoperit deficitul de capital în timp ce restul au termen până în 10 noiembrie să-şi rezolve problemele. Nouy şi-a exprimat încrederea că băncile vor reuşi să facă rost de capital fără a apela la fonduri publice.

Verificarea calităţii activelor băncilor a reprezentat 'o verificare amănunţită a stării de sănătate a sistemului bancar şi a furnizat o bază solidă şi credibilă pentru viitoarea cooperare cu autorităţile naţionale de supervizare bancară', a declarat Nouy, adăugând: 'Băncile au putut observa cum va funcţiona regimul de supervizare'.

Criza din zona euro a fost marcată de un cerc vicios în care statele membre cu probleme de lichiditate au venit în ajutorul băncilor slabe, care la rândul lor aveau portofolii mari de obligaţiuni guvernamentale a căror valoare a scăzut ulterior. Liderii UE s-au angajat să întrerupă legătura dintre băncile îndatorate şi guverne, prin armonizarea reglementărilor privind închiderea instituţiilor care se confruntă cu probleme financiare şi garantarea depozitelor populaţiei. De aceea a fost stabilit rolul BCE de supervizor al băncilor europene.

Regimul de supervizare se va aplica celor mai mari 120 de bănci din zona euro, care deţin împreună peste 80% din activele bancare din regiune. Alte aproximativ 3.500 de instituţii bancare de importanţă mai mică vor rămâne în responsabilitate naţională de supervizare, dar BCE îşi rezervă dreptul de a prelua controlul la unele dintre ele în caz de probleme.

Pentru noile atribuţii de supervizare bancară, BCE a angajat peste 900 de experţi bancari, a anunţat Nouy. BCE speră că băncile vor majora creditele acordate persoanelor fizice şi juridice pentru a stimula redresarea zonei euro. De asemenea, în septembrie BCE a decis să reducă dobânda de bază la un nou minim record, 0,05%, în încercarea de a stimula economia şi de a evita pericolul deflaţiei. În trimestrul doi din 2013, economia zonei euro a stagnat şi rata inflaţiei în septembrie s-a situat la doar 0,3%. BCE se aşteaptă la o creştere modestă până la sfârşitul anului iar preţurile de consum nu vor ajunge aproape de obiectivul de 2% fixat de BCE înainte de 2017. (Sursa: Agerpres)