Oficialii Băncii Central Europene intenţionează să supervizeze 124 de bănci importante din zona euro, conform unei liste obţinute de Bloomberg.
Cele mai multe bănci sunt din Germania (24), inclusiv Deutsche Bank AG, Commerzbank AG şi Bayerische Landesbank. Urmează Spania, cu 16 bănci, Italia, cu 15 bănci, Franţa, cu 13 bănci, şi Olanda, cu şapte bănci.
Ca un prim pas înainte către o integrare mai strânsă a sistemului bancar din zona euro, BCE va începe de anul viitor supervizarea instituţiilor de creditare din regiune. În prezent, se lucrează la un organism unic de rezoluţie bancară care se va ocupa de închiderea băncilor cu probleme.
Lista BCE include instituţii de creditare care, la sfârşitul lui 2012, aveau active de peste 30 miliarde de euro (41 miliarde de dolari), reprezentând 20% din PIB-ul ţărilor lor.
Sunt incluse automat în lista cu băncile supervizate de BCE primele trei cele mai mari bănci din fiecare stat membru al zonei euro, deşi în unele cazuri ele sunt subsidiare al băncilor deja prezente pe listă. De asemenea, sunt incluse instituţiile de creditare care au primit sau au solicitat asistenţă financiară.
Toate celelalte state membre ale zonei euro au între trei şi şase bănci pe listă, cu excepţia Maltei şi Sloveniei. Principalele trei bănci slovace sunt deţinute de creditori care sunt deja pe listă, aşa cum este şi cazul unei bănci din Malta.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, Mecanismul Unic de Rezoluţie pentru Uniunea Bancară va avea un nou board, format din reprezentaţii Băncii Central Europene, Comisiei Europene şi ai autorităţilor naţionale competente (şi anume cele ale statelor în care se află sediul central al băncii, precum şi sucursale şi/sau filiale ale acesteia). Acest organism va decide ce bănci vor fi salvate sau închise. Dacă statele membre sunt de acord, Mecanismul Unic de Rezoluţie pentru Uniunea Bancară va deveni operaţional în 2015.
Comisia Europeană a modificat regulile în materie de ajutoare de stat pentru bănci, astfel că, înainte ca băncile să poată solicita o finanţare publică, acţionarii şi creditorii subordonaţi vor fi primii care vor trebui să contribuie. AGERPRES