Miercuri dimineaţă, Eurogrupul a aprobat acordarea unei tranşe de 10,3 miliarde de euro (11,5 miliarde de dolari) Greciei din pachetul de asistenţă financiară şi a prezentat o ofertă pentru reducerea poverii datoriei acesteia. Banii sunt necesari pentru achitarea împrumuturilor de la FMI, a bondurilor care ajung la scadenţă de la BCE şi a facturilor neplătite din ţară.
Dacă BCE va reîncepe să accepte obligaţiunile greceşti drept garanţii în schimbul creditelor, băncile elene vor putea renunţa la finanţarea de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei şi vor putea beneficia de finanţare mai ieftină de la BCE.
În februarie 2015, BCE a renunţat brusc să mai accepte obligaţiuni greceşti drept garanţii pentru finanţare, transferând practic către Banca Centrală a Greciei povara finanţării băncilor elene. Analiştii susţin că decizia BCE a fost un răspuns la abandonarea programului de reforme de către Guvernul grec.
"BCE va reîncepe în următoarele săptămâni să accepte obligaţiunile greceşti drept garanţii în schimbul creditelor oferite băncilor elene. S-ar putea întâmpla chiar săptămâna viitoare", au afirmat sursele pentru Reuters.
Consiliul guvernatorilor BCE se va reuni în 2 iunie, la Viena.
"Băncile elene vor face economii de 150 milioane de euro în urma ratelor mai scăzute ale dobânzilor şi de alte 300 milioane de euro dacă obligaţiunile elene sunt acceptate în programul de relaxare cantitativă al BCE (QE)", a adăugat o altă sursă.
Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să comenteze informaţia.
În ultimele luni, Banca Centrală Europeană a redus plafonul finanţării de urgenţă destinată băncilor greceşti (ELA), după ce restricţiile asupra mişcărilor de capital şi acordul dintre Guvernul de la Atena şi creditorii internaţionali au dus la diminuarea retragerilor de depozite din bănci.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.
AGERPRES
