Dacă Banca Transilvania a optat pentru convertirea în acţiuni a unui împrumut vechi, BCR va rambursa sumele mari atrase prin obligaţiuni în 2005. Niciuna din instituţii n-a apelat la refinanţări. Criza financiară a prins cel puţin două din băncile mari romåneşti - BCR şi Banca Transilvania - în perioada în care unele din împrumuturile din portofoliu trebuie rambursate. În anii trecuţi, instituţiile de credit preferau să-şi rostogolească datoriile: puteau refi
Dacă Banca Transilvania a optat pentru convertirea în acţiuni a unui împrumut vechi, BCR va rambursa sumele mari atrase prin obligaţiuni în 2005. Niciuna din instituţii n-a apelat la refinanţări.
Criza financiară a prins cel puţin două din băncile mari romåneşti – BCR şi Banca Transilvania – în perioada în care unele din împrumuturile din portofoliu trebuie rambursate. În anii trecuţi, instituţiile de credit preferau să-şi rostogolească datoriile: puteau refinanţa datoriile la dobånzi mai mici decåt cele iniţiale, pieţele internaţionale asigurau lichidităţi din belşug, iar cererea de credite din Romånia promitea ritmuri de creştere şi cåştiguri spectaculoase.
Criza a schimbat însă radical peisajul financiar internaţional. Iar dobånzile cerute în prezent la împrumuturi fac ca băncile să accepte o diminuare a lichidităţii imediate în locul unor refinanţări. Potrivit datelor BNR, băncile din Romånia au datorii către străinătate de peste 7,8 miliarde de euro, care trebuie rambursate în mai puţin de un an.
„BCR îşi va respecta obligaţiile contractuale privind rambursarea. Resursele financiare necesare pentru acest an sunt asigurate şi am început deja să acţionăm în direcţia asigurării resurselor pentru anul viitor“, susţine Cornel Cojocaru, purtătorul de cuvånt al BCR. Cel mai probabil, banca va apela la resursele proprii pentru achitarea celor două împrumuturi. Reprezentantul BCR susţine că, în ultima perioadă, nu a existat nicio finanţare de anvergură care să fie anunţată de bancă.
Costul finanţărilor creşte şi pentru stat, şi pentru bănci
La sfårşitul celui de-al doilea trimestru, activele lichide ale BCR (numerarul şi conturile de la băncile centrale) depăşeau 14,2 miliarde de lei. Principalul aferent eurobondurilor reprezintă doar 13% din această sumă, iar cel aferent împrutului sindicalizat alte 7,3%.
Pentru eurobondurile emise în 2005, BCR a reuşit să se împrumute la o dobåndă (cupon) de 3,75%, mai mică decåt cea pe care a trebuit să o acorde statul romån la emisiunea din această vară, 6,5% pe an. Şi aceasta în condiţiile în care emisiunea BCR a avut loc în perioada în care Romånia nu avea „investment grade“, iar beneficiarul era o companie – riscurile şi costurile de finanţare fiind superioare celor asociate statului. Situaţia s-a înrăutăţit în ultimele luni. Reducerea ratingului de ţară al Romåniei la BBB- (sub investment grade) de către Standard&Poor’s majorează costurile de finanţare externă atåt în cazul statului, cåt şi pentru companiile private.
Veşti proaste de la agenţiile de rating
De altfel, la finele lunii trecute, Standard and Poor’s a anunţat reducerea ratingului BCR la creditele pe termen lung de la BBB- la BB+ cu perspectivă negativă, în strånsă legătură cu evoluţia economiei naţionale, dar şi cu situaţia băncii-mamă – Erste. Aceasta a apelat la un împrumut de 2,7 miliarde de euro de la statul austriac, pentru care va plăti o dobåndă de 8% pe an. La mijlocul lunii octombrie, Standard&Poor’s a revizuit perspectivele Erste în mod negativ, însă a păstrat ratingul A/A-1 pentru împrumturile pe termen lung.
500 milioane de euro au fost atrase de BCR de pe piaţa internaţională, în 2005, printr-o emisiune de eurobonduri, scadentă în luna decembrie a acestui an. Cuponul emisiunii a fost de 3,75%
24,1 milioane dolari este împrumutul contractat de Banca Transilvania, cu o dobåndă de 6,79% pe an, care a ajuns la scadenţă în această perioadă şi va fi convertit în acţiuni