Potrivit unui studiu Eurostat, piaţa de jucării a fost estimată la 53 de milioane de euro, în 2006, dinamica aşteptată pentru anul în curs fiind o creştere cu 20% a vânzărilor.
Modificările care au apărut pe piaţa jucăriilor în urma aderării României la Uniunea Europeană s-au simţit în principal la nivelul consumatorilor, prin scăderea cu minimum 15% a preţului de vânzare la raft.
Pentru producătorii locali, un avantaj îl constituie faptul că au acces liber la o piaţă mai mare de desfacere. Din păcate, industria autohtonă nu a reuşit să facă faţă competiţiei reprezentată de importuri. Nu există mărci înregistrate în România, cu mici excepţii, cele mai multe fiind produse din categoria jocuri de societate/puzzle sau produse fabricate pe plan local sub licenţă.
„În România, bugetul anual alocat de o familie pentru jucăriile copiilor este de 20 de euro, în 2007, cu 33% mai mult faţă de 2006“, afirmă Ingrid Petz, director de achiziţii Diverta. „A crescut nivelul de trai şi orientarea este deja către produse de brand. Deşi creşterea este considerabilă faţă de anul trecut, bugetul anual pentru aceste produse este încă mic faţă de celelalte ţări din UE. România are o cotă de numai 9% din volumul pieţei est-europene, estimat la 580 de milioane de euro la sfârşitul anului trecut, în timp ce Ungaria sau Cehia, cu o populaţie mult mai mică, deţin fiecare între 10% şi 15% din această piaţă“, menţionează Ingrid Peltz.
Pentru acest an, în cadrul lanţului Diverta, se estimează vânzări de jucării în valoare totală de 2,4 milioane de euro, cu 71% mai mult decât în anul precedent. În topul preferinţelor, ponderea, adică jumătate din vânzări, o deţin jucăriile creativ-educative, pe locul doi situându-se cele destinate exclusiv băieţilor (31,5%), în timp ce produsele pentru fetiţe cumulează un procent de 14,5%.
În totalul pieţei însă, jucăriile pentru bebeluşi au cea mai spectaculoasă evoluţie în ultimii ani, datorită creşterii natalităţii în România, dar şi a veniturilor mai mari de care dispun multe din familiile tinere.
Cine alege: părintele sau copilul?
„Produsele considerate educative şi cele pentru dezvoltarea abilităţilor cognitive ale celor mici sunt preferate de părinţi. În schimb, copiii îşi doresc jucării care imită realitatea sau care au o puternică reprezentare la televizor ori pe internet“, afirmă Daniel Mărguş, creatorul brandului „Lumea jucăriilor“ – brand cu o prezenţă constantă pe piaţă încă din anul 1990 – şi reprezentantul exclusiv al companiei Ravensburger (Germania), care are cea mai mare fabrică de profil din lume.
„Jucăriile pentru bebeluşi sunt o categorie foarte importantă; ele sunt văzute, în primul rând, drept culori şi forme, sunt percepute ca surse de sunete, sunt pipăite, mirosite şi gustate. Aici intervine responsabilitatea părintelui în a selecta produsele sigure, fără nici un pericol pentru copil“, adaugă Daniel Mărguş.
În acest sens, responsabili din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF) ne-au precizat că noul proiect de act normativ ce va aduce modificări Directivei nr. 88/378/ CEE privind securitatea jucăriilor se află în fază finală, urmând a fi înaintat Comisiei Europene, spre aprobare, până la finele acestui an. Proiectul stabileşte în amănunt obligaţiile actorilor din piaţă: producători, reprezentanţi autorizaţi, importatori, distribuitori, organisme de certificare şi evaluare a produselor.
„Condiţiile tehnice, evaluarea conformităţii, condiţiile de punere pe piaţă vor fi mult mai drastice odată cu intrarea în vigoare a noii directive, dar produsele vor fi mult mai sigure“, ne garantează Liliana Linculescu, consilier tehnic în cadrul MEF.
Tendinţele de pe piaţa locală sunt similare cu cele de pe celelalte pieţe din UE, în sensul creşterii accentuate a ponderii brandurilor în totalul vânzărilor.
„Dezvoltarea retailului modern a avut o contribuţie importantă în ceea ce priveşte noile obiceiuri de achiziţie“, aprecizează Maria Dincă, managing director la Omnitoys, companie care distribuie în regim de exclusivitate produsele firmei Mattel, numărul unu mondial, şi brandurile Mega Bloks şi Mondo. „A crescut numărul consumatorilor care se aprovizionează din reţelele de tip hipermarket sau cash&carry, în detrimentul comerţului cu amănuntul tradiţional, ceea ce a însemnat pentru piaţa de jucării o dinamică mai ridicată faţă de anii anteriori. În schimb, una din particularităţile observate de mine este că în România nu s-au dezvoltat reţelele specializate exclusiv în vânzarea de jucării, cu excepţia Miniblu. Acest lucru impune companiilor prezente pe piaţă să adopte strategii care se aplică cu succes în alte ţări“, conchide Maria Dincă.
Nu este exclus ca în următorii ani să vedem înflorind acest gen de comerţ, fie prin intermediul companiilor locale, fie prin cel al investitorilor străini care au deja create astfel de reţele în ţările vecine.
Importuri de jucării
Piaţa locală, ca de altfel toate pieţele vestice, este acoperită în proporţie covârşitoare de produse fabricate în China, în timp ce jucăriile autohtone din lemn sunt destinate, în special, exportului în Germania.
(mii euro) 2004 2005 2006
Jucării cu roţi 634 1.143 1.770
Păpuşi 2.243 3.601 3.821
Minimodele 35.056 48.770 51.669
Bilanţ 2006
• Număr agenţi economici (profil producţie, asamblare, import de jucării) – 98
• Cifra de afaceri a sectorului – 100.344 lei
• Număr angajaţi – 1.747
• Import – 84,5 mil. euro
• Export – 42,2 mil. euro
«Odată cu creşterea puterii de cumpărare, produsele de marcă au început să câştige în cota de piaţă.»
Maria Dincă, managing director, Omnitoys
