Pe baza unei hotărâri de guvern din 1995, Arcom şi Arcif ar putea fi obligate la plata unor despăgubiri de zeci de milioane de dolari, pentru furturile de la combinatul din Ucraina.
Afacerea Krivoi Rog, în care statul român a investit peste un miliard de dolari, dar nu s-a ales cu nimic, ia o întorsătură interesantă. O hotărâre de guvern din 1995, ascunsă de cei vizaţi, obliga Arcom şi Arcif să preia, contra plată, toate materialele de zeci de milioane de dolari exportate de România la Krivoi Rog. Materiale care, ulterior, au dispărut, fiind furate chiar de cei care ar fi trebuit să le păzească.
Hotărâre de guvern aplicată… pe hârtie
În anul 1995, Guvernul Romaniei a adoptat HG nr. 573, publicată în Monitorul Oficial nr. 184/15.08.1995, care la Art. 5 prevede: „Materiile prime, materialele semifabricatele şi piesele de schimb, aflate în stoc la 31 decembrie 1994 la Combinatul Minier Krivoi Rog, se transmit, cu plată, în proprietatea societăţilor comerciale Arcom SA şi Arcif SA“. Nici Arcom, nici Arcif nu au consemnat vreodată existenţa acestei hotărâri de guvern.
„Actul normativ a fost aplicat şi cele două societăţi au operat în contabilitate modificările necesare“- ne-a declarat Marian Roşioru, reprezentant al firmei Arcom. Într-adevăr, actul normativ a fost aplicat însă doar pe hârtie. În realitate, în anii ce au urmat, în cea mai mare parte, aceste produse, în valoare de zeci de milioane de dolari, au fost furate şi valorificate chiar de angajaţii celor două firme. Despre acest jaf presa a relatat pe larg. Practic, ani de zile, acolo s-a furat cu camionul, cu remorca şi containerul tot ce se putea: materiale de construcţii, cupru, ţevi, utilaje, cabluri, motoare electrice etc. Aşadar, crezând că fură de la stat, iată că, de fapt, românii de la Krivoi Rog şi-au furat propriile firme.
Instalaţii şi echipamente de milioane de dolari au fost devalizate în urma furturilor care au avut loc la Krivoi Rog
Furt în trei
Desigur, au pus umărul la acest jaf de proporţii şi angajaţii de la Uzinexport. Toate cele trei firme care mai au oameni detaşaţi la Krivoi Rog, şi anume, Arcom, Arcif şi Uzinexport, au fost în ultimii ani privatizate: Arcom a fost cumpărată de Gigi Becali, iar Arcif şi Uzinexport au fost preluate de foştii directori ai celor două societăţi. Dar plata salariilor, a diurnelor şi a celorlalte cheltuieli cu personalul din Ucraina, de circa un milion de euro anual, a rămas tot în sarcina Guvernului.
Ministerul Economiei confirmă
Ministerul Economiei confirmă că materialele în cauză au fost trecute, scriptic, în proprietatea Arcom şi Arcif. În răspunsul trimis redacţiei se precizează: “Conform hotărârii menţionate, cei doi antreprenori români, respectiv Arcom şi Arcif, au devenit proprietarii materiilor prime, materialelor, semifabricatelor şi pieselor de schimb aflate în stoc la data de 31.12.1994, plata acestora efectuându-se prin reţinerea eşalonată din situaţiile de lucrări aferente anilor 1995 şi 1996“.
Ministrul de Finanţe propus de Victor Ponta, Florin Georgescu, cel care a semnat HG nr. 573/1995, ne-a declarat: „La Krivoi Rog, România investise până la acea dată sume mari, de sute de milioane de dolari. Fuseseră exportate acolo multe materii prime, materiale, echipamente tehnologice etc. După destrămarea URSS, lucrurile s-au complicat, inclusiv în plan economic, şi investiţia era pusă sub semnul întrebării. Scopul acelei hotărâri de guvern a fost tocmai acela de a securiza aceste produse, în perspectiva reluării lucrărilor. Ce s-a întâmplat ulterior nu mai ştiu“.
Pe unde va scoate Gigi cămaşa?
Am încercat să aflăm şi părerea patronului Arcom, Gigi Becali. Dar el refuză orice discuţie pe această temă. Surse apropiate Guvernului ne-au declarat că, în oricare dintre cele două variante care se conturează în negocierile cu partea ucraineană pentru a tranşa problema de la Krivoi Rog, şi anume, finalizarea investiţiei sau vânzarea ei, Becali, care a preluat Arcomul (firma însărcinată cu paza), va fi obligat să pună la dispoziţia antreprenorului toate materialele şi echipamentele existente iniţial în stocuri. Cum acestea nu mai există, ele fiind furate, Becali va trebui să le cumpere sau să achite integral contravaloarea lor. O situaţie exactă a materialelor furate nu are nimeni în momentul de faţă. Dar, aceleaşi surse consideră că, în urma jafului de proporţii care a avut loc în Ucraina, „este vorba de zeci, poate chiar sute de milioane de dolari“. Dacă aşa stau lucrurile, rămâne de văzut pe unde va scoate Gigi Becali cămaşa.
Arcom, în faliment
Gigi Becali a intrat ca acţionar la Arcom, în vara anului 2007, pe uşa din dos. El a cumpărat de la un acţionar minoritar 2.400 de acţiuni, pentru care a plătit 10,5 miliarde de lei vechi. Tranzacţia a fost contestată în instanţă pentru că s-a încălcat dreptul de preempţiune al celorlalţi acţionari. Dar, cu sprijinul avocatului Cătălin Dancu, Becali a câştigat procesul.
După câteva luni, tot cu ajutorul avocatului Dancu şi al câtorva „cârtiţe“ din Arcom, Becali reuşeşte să schimbe conducerea societăţii şi să-şi impună oamenii în fruntea Consiliului de Administraţie: Vasile Geambazi devine membru CA şi Mihai Oprea – la acea dată preşedintele PNG Olt – devine preşedinte şi director general. De aici înainte a fost simplu. Becali a schimbat statutul societăţii şi a preluat pachetul majoritar de acţiuni, devenind patronul Arcom. La acea dată, Arcom avea o cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro şi un profit net de circa 1,6 milioane euro. În doar trei ani, oamenii lui Becali au adus firma în pragul falimentului, astfel că, în decembrie 2011, la cererea creditorilor, Arcom a intrat în insolvenţă. Procedurile sunt în plină derulare, prima adunare a creditorilor având loc pe 5 februarie 2012.
Hotărârea de guvern din 1995, care stabilea trecerea materiilor prime, materialelor, semifabricatelor şi pieselor de schimb în proprietatea Arcom și Arcif
