Piaţa cărţii creşte încet, dar sigur. Drepturile de editare au început să se liciteze, consumul de carte creşte şi el, dar la fel se întåmplă şi cu costurile. Iar librăriile continuă să lipsească.
E un lucru care s-a mai spus de nenumărate ori: nimeni nu ştie, în prezent, la ce valoare se ridică piaţa de carte din Romånia. Estimările editorilor şi ale retailerilor diferă enorm, de la 40-50 de milioane de euro pånă spre 100 de milioane – totuşi, tinzånd să se grupeze către limita superioară.
Deşi atåt editorii, cåt şi retailerii cad de acord că piaţa cărţii a cunoscut în ultimii ani o creştere constantă, cu rate de circa 20%-25%, datele furnizate de către serviciul Depozit legal al Bibliotecii Naţionale a Romåniei, care inventariază toate cărţile editate pe teritoriul ţării (editorii fiind obligaţi să remită bibliotecii cåte un exemplar din fiecare titlu de carte publicat) arată că între 2006 şi 2007 numărul de titluri a înregistrat o uşoară scădere, de la 16.960 la 16.157. Pentru 2008, au fost deja introduse în depozitul legal 6.220 de titluri, pentru alte 13.565 existånd descrierea CIP („catalogare înainte de publicare“, acestea fiind cărţi anunţate de editori ca fiind în curs de publicare), ceea ce înseamnă, teoretic, un total de 19.785 de titluri.
În absenţa unor date statistice la nivel de industrie, indicatorul cel mai credibil este structura vånzărilor din reţelele marilor retaileri. Astfel, în librăriile Diverta, cel mai mare jucător de pe piaţa de profil, distribuţia pe categorii este următoarea: beletristică (30%), carte pentru copii (20%), afaceri, economie, juridic (10%), titluri de autoeducare (10% ), ştiinţe, istorie, politică, jurnalism (7%), hobby (7%), dicţionare şi cursuri de limbi străine (6% ), literatură şcolară şi culegeri (5%) şi alte genuri (5%). Estimarea Mihaelei Ciceu, director de marketing al Diverta, plasează valoarea pieţei de carte la 80-100 de milioane de euro, de la circa 60 de milioane anul trecut.
Titlurile de carte trăiesc un an
„Domeniul beletristic a cunoscut creşterile cele mai importante, datorită numărului mare de edituri care au publicat literatură străină în ultimii ani“, spune Silviu Lupescu, directorul general al Editurii Polirom. „În ce priveşte Polirom, ponderea titlurilor de literatură în cifra de afaceri este de circa 40%. Cele mai profitabile titluri sunt cele care au tiraj mare şi posibilitatea de a fi menţinute în oferta editurii patru-cinci ani. De obicei, sunt cărţile din bibliografiile şcolare şi universitare, fie ele manuale, instrumente auxiliare sau literatură. Majoritatea titlurilor însă dispare din librării după circa un an şi, de regulă, acestea sunt prea puţin profitabile pentru a fi menţinute în oferta unei edituri.“ În ceea ce priveşte factorul preţ, explică Gabriel Scînteia, chief operating officer al Editurii ALL, „în Romånia, peste o anumită limită de preţ cărţile nu se mai vånd sau se vånd într-un ritm care le fac nerentabile“.
Copyright la licitaţie
Şi Bogdan Hrib, directorul editorial al Editurii Tritonic, crede, la råndul său, că beletristica „va da vårfuri de vånzări. Cred că pe termen mediu va fi pe primul loc în vånzări, valoric, nu ca număr de exemplare.“ Pe de altă parte, explică Silviu Săndulescu, director de marketing al Editurii Niculescu, „profitabilitatea unei categorii de cărţi ţine de mai mulţi factori, precum mărimea publicului-ţintă, gradul de interes şi calitatea lucrării, puterea brandului editurii în domeniul respectiv etc. Este însă clar că în viitor cartea cu profil educaţional va avea o creştere semnificativă.“
Sigur e că editurile se confruntă cu probleme majore: raritatea personalului (redactori, corectori, graficieni etc.), salariile în creştere, subdezvoltarea sistemului de distribuţie ori lipsa studiilor de piaţă referitoare la obiceiurile de lectură şi la producţia de carte. „O problemă la fel de mare“, spune Alina Bratu, coordonator de relaţii publice şi comunicare al Editurii RAO, „o reprezintă şi subcapitalizarea jucătorilor“.
Anul trecut, spun editorii, creşteri mari de costuri s-au înregistrat în segmentul salariilor, al cheltuielilor cu drepturi de autor şi copyright, în principal din cauza creşterii numărului de traduceri. „În ultimul an toate aceste costuri – hårtia, producţia, salariile, copyrightul – au crescut în ansamblu cu 15%-20%“, spune Luiza Trupina, PR manager al Editurii Leda, din Grupul Editorial Corint. „Cred că cea mai mare creştere, normală şi din cauza majorării tirajului mediu, a fost cea a avansurilor plătite pentru drepturile de publicare a titlurilor noi“, afirmă Bogdan Hrib. „Cu puţine excepţii, majorarea a fost de 50%-75%.“ O altă explicaţie, detaliază acesta, a fost „întărirea unor competitori pe piaţa de carte, circa 20, care a făcut ca unele titluri să fie våndute prin licitaţie, lucru care în mod evident a mărit avansurile“.
Distribuţia este un alt punct dureros. „Pentru ca piaţa romånească de carte să poată ajunge la un nivel european ar fi nevoie, cu aproximaţie, de încă 2.500 – 3.000 de librării în plus“, afirmă Bratu. „Nu atåt numărul librăriilor contează, cåt repartizarea lor. Avem oraşe mari cu una-două librării, ca Ploieşti sau Craiova, de exemplu. În aceste condiţii, dacă în Ungaria un autor naţional vinde cåteva zeci de mii de exemplare, la noi abia dacă vinde o mie. Adaosurile comerciale practicate tind însă spre 60%-70%!“, spune Lupescu. Dar, afirmă Gabriel Scînteia, „doar numărul de librării nu va duce consumul de carte la un nivel egal cu cel din Ungaria (de cel puţin patru ori mai mare). Distribuţia este în cea mai mare parte neinformatizată, cu personal slab calificat.“ În cele din urmă, explică Hrib, „problema personalului ne frånează pe toţi“.
«Putem estima că în anii următori, odată cu creşterea veniturilor, vom ajunge la un consum de carte de 5-6 euro per capita, circa 120 de milioane euro anual.»
Silviu Lupescu, director general al Editurii Polirom
19.785 de titluri de carte vor fi editate în acest an în Romånia, estimare bazată pe datele furnizate de serviciul Depozit legal al Bibliotecii Naţionale a Romåniei
Cu o ofertă în creştere şi ca volum, şi din punct de vedere calitativ, editorii vizează o piaţă cu un potenţial de peste 100 de milioane de euro
