Instiutul pentru Politici Publice (IPP) solicită Ministerului Afacerilor Europene să facă publice contractele de finanţare pentru cele mai mari 50 de proiecte finanţate până în prezent din fonduri structurale în România, se arată într-un comunicat al instituției. IPP cere ”desecretizarea” contractelor încheiate de statul român prin Autorităţile de Management cu beneficiari respectiv pe cele încheiate între aceştia din urmă şi diferiţi furnizori de servicii şi bunuri.
Ca sumă totală, cele 50 de proiecte acoperă aproximativ 37% din valoare tuturor contractelor semnate din toate Programele Operaţionale, adică în total 7,35 miliarde de euro (din care 4,72 miliarde de euro este valoarea contribuţiei UE).
Cu o singură excepţie – un proiect din POSCCE privind investiţii în instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere (în valoare totală de 12,5 milioane de euro), aceste proiecte s-au finanţat prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu (38 din 50, cu o sumă totală de 3,15 miliarde de euro – valoarea contribuţiei UE) şi prin cel de Transport.
Cele de la mediu, la care eligibile au fost operatorii regionali de profil ai căror acţionari majoritari sunt autorităţile locale judeţene, s-au derulat în 36 din cele 41 de judeţe ale ţării şi au vizat extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi canalizare şi respectiv retehnologizarea sistemului de termoficare.
Cinci judeţe nu au derulat astfel de proiecte, anume: Hunedoara, Caraş Severin, Mehedinţi, Harghita şi Vaslui. Aceste proiecte acoperă practic aproximativ 83% valoarea totală a contractelor semnate (fonduri UE) pe POS Mediu.
Cel mai mare proiect aparţine SC RAJA SA Constanţa pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în regiunea Constanţa – Ialomiţa (valoare totală proiect 194,5 mil euro, valoare fonduri UE – 146,3 milioane de euro).
În cadrul POS Transport au fost finanţate 11 proiecte care se regăsesc în topul 50 al celor mai mari proiecte din fonduri structurale alocate în actualul exerciţiu financiar şi au o valoare totală de 3,09 miliarde de euro, din care valoarea contribuţiei UE este de 1,54 miliarde de euro (această ultimă sumă reprezentând aproximativ 85% din totalul sumelor UE atribuite prin contractele semnate prin POS Transport până la 31 decembrie 2011).
Cu două excepţii, toate aceste investiţii sunt gestionate prin proiectele semnate de CNADNR SA şi au în vedere: construcţia a 5 tronsoane de autostrăzi, reabilitarea a 4 Drumuri Naţionale și construcţia variantei de ocolire Constanţa (valoarea totala a fondurilor UE pentru toate acestea fiind de 1,44 miliarde de euro).
Alte două proiecte aparţin Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa pentru finalizarea digului de larg în portul Constanţa (58,6 milioane de euro fonduri UE) şi Companiei CFR SA pentru proiect pilot operațional pentru o aplicație ECTS/ERMS (44 milioane euro fonduri UE).
Analiza datelor ne arată că sumele alocate urmăresc derularea unor proiecte de amploare atât ca obiective majore de intervenţie cât şi ca şi ca sume investite. În mod normal, atât investitiţiile în sistemul de apă şi canalizare din localităţile care au beneficiat de proiecte cât şi cele în sectoarele de drumuri ar trebui să îşi producă efectele în următorii ani.
Publicul trebuie să ştie că un proiect de modernizare a sistemului apă canal din România din fonduri structurale costă, în medie, 86 milioane de euro într-un judeţ sau că 1 km de drum reabilitat sau modernizat cu fonduri europene costă la noi şi până la 4 milioane de euro.
Fără acces la astfel de informaţii detaliate publicul nu poate cunoaşte costurile reale ale lucrărilor de investiţii în cazul de faţă din fonduri structurale.