Reporter: Dezvoltarea durabilă este o dimensiune care trebuie aplicată în toate proiectele cu finanţare europeană. Dumneavoastră cum vă evaluaţi proiectul din perspectiva atingerii acestui obiectiv?
Beneficiar: Știţi, eu mă întreb de multe ori ce este această dezvoltare durabilă şi de ce trebuie să o ating eu în proiectele pe care liceul nostru le are pe rol. Pentru că, sincer să fiu, eu încă nu mi-am primit rambursarea banilor pentru primul raport intermediar depus acum şase luni şi ei mă plictisesc cu tema orizontală dezvoltare durabilă.

Un motiv pentru care am dezvoltarea durabilă bifată în proiect este, vă spun sincer, faptul că primesc patru puncte la evaluare., Pe urmă nu mă mai întreabă nimeni dacă proiectul meu a fost durabil sau nu. În ghidul solicitantului spune clar că proiectul este considerat finalizat dacă ai atins publicul ţintă. Punct. De exemplu, la ultima cerere de finanţare depusă, textul rubricii dezvoltare durabilă din aplicaţia action web (aplicaţie on-line în care se încarcă cererile de finanţare n. red.) a fost copy şi paste din alt proiect, pentru că oricum nu verifică nimeni treaba asta. Cam aşa stă treaba. Deci, în concluzie, pentru beneficiari contează să-şi primească banii la timp pe rambursări. Restul sunt… poveşti.

R: Credeţi că ar fi nevoie de o Comunitate de practică pentru dezvoltare durabilă? Credeţi că experţii comunităţii v-ar putea acorda vreun ajutor în atingerea temei orizontale despre dezvoltare durabila?
B: E utilă, dar nu pentru noi Eu personal nu văd legătura dintre proiectul meu care este despre pregătirea tinerilor absolvenţi de liceu pentru viaţa activă şi impactul negativ al unui proiect asupra mediului înconjurător. Dezvoltarea asta durabilă, are legătura cu mediul înconjurător, parcă. Cu energia verde, emisii cu efect de seră şi încalzirea globală. Ce pot să fac eu în proiectul meu să rezolv problemele astea?! Daca am fi construit un depozit de deşeuri menajere, da, să zicem că ar fi nevoie de o dimensiune de dezvoltare durabilă, dar la elevii noştri nu văd care-i impactul.

R: Ce credeţi atunci că ar fi util pentru proiectul dumneavoastră?
B: Am eu altă idee. De exemplu, noi, beneficiarii de finanţări din România, am avea mai degrabă nevoie de o Comunitate de practică pentru mai puţină birocraţie, care să ofere sprijin pentru implementarea temei orizontale: mai puţină birocraţie în proiectele structurale din România. Daca ar exista această temă în cererea de finanţare aş fi primul care să o bifeze. Sau o altă dimensiune orizontală utilă ar putea fi: eficienţa Autorităţii de Management sau a Organismului Intermediar. Că aştept de o lună răspuns de la ei pe o cerere de confirmare a identităţii vizuale şi nimic. Acestea sunt dimensiuni orizontale utile pentru noi, românii, nu dezvoltarea durabilă. Dezvoltarea durabilă este pentru alte ţări, Anglia, Germania şi ţările din nordul Europei. În Suedia, de exemplu, dezvoltarea durabilă nici măcar nu mai este la modă, au depăsit de mult paradigma asta.

R: Dar cum credeţi că vor fi elevii dumneavoastră pregatiţi pentru viaţa activă dacă ei nu vor şti să evite risipa, să economiseasca resurse şi să producă mai mult cu mai puţin astfel încât copiii lor să aibă acelaşi acces la resurse ca şi ei sau părinţii lor?
B: Este util să înveţe asta, nu zic nu. Dar noi, România adică, este încă în urmă cu aşa ceva. Dacă vrem dezvoltare durabilă atunci avem nevoie de conducători cu viziune. Aceste principii care s-au dovedit bune în alte ţări ar trebui impuse prin lege. Adică, fiecare proiect, respectiv – beneficiarul său, să fie obligat să ia în calcul dezvoltarea durabilă atât la momentul planificării cât şi în faza de aplicare, la implementare. În caz contrar proiectul să nu fie aprobat. Că, vedeţi dumneavoastră, în România, fără control, amenzi şi obligaţii dintr-astea nu se întâmplă nimic. Atunci, da, cred că dezvoltarea asta durabilă ar putea deveni de mai mare interes.

Acum mă scuzați, trebuie să plec la AM (n.red. Autoritatea de Management). Mi-au cerut explicaţii pe nişte cheltuieli şi a trebuit să refac tot “financiarul”, asta însemnând cam un metru cub de dosare, echivalentul a trei brazi înalţi. Hai, să trăim durabil!

Acest interviu este imaginar, însă reuneşte opinii şi atitudini întâlnite frecvent în discuţiile,cu beneficiarii POSDRU în cadrul comunităţii de practică pentru dezvoltare durabilă. Scopul acestui pamflet este acela de a evidenţia principalele obstacole în înţelegerea şi asumarea rigorilor dezvoltării sustenabile de către beneficiarii de finanțare europeană.
Acest material face parte din colecţia de resurse a primei comunităţi de practică pentru dezvoltare durabilă din România. Comunitatedurabila.ro îşi propune să ofere celor interesaţi un instrument colaborativ de învăţare pentru dezvoltare durabilă şi reuneşte în acest sens experţi şi manageri de proiecte din domenii diverse, cu toţii motivaţi să dezvolte profilul durabil al proiectelor pe care le conduc.
Comunitatea este un rezultat al proiectului „Parteneriat pentru dezvoltare durabila” co-finanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 ”Investeşte în oameni!” iniţiat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta în parteneriat cu ActiveWatch şi implementat cu sprijinul Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.