Beneficiile care îndulcesc tăierile salariale

Statistic, circa 30% din firme au de gând să reia valul scăderilor salariale. Nu toate ştiu că ar putea compensa reducerile cu beneficii avantajoase, unele cu până la 80% mai „ieftine“ decât sumele acordate anterior în bani. Unul dintre principalele beneficii acordate cu largheţe până de curând de companii, maşina de serviciu, a început să se dovedească total nerentabil, odată cu eliminarea deductibilităţii TVA şi a cheltuielilor pentru combustibil din impozitul

Statistic, circa 30% din firme au de gând să reia valul scăderilor salariale. Nu toate ştiu că ar putea compensa reducerile cu beneficii avantajoase, unele cu până la 80% mai „ieftine“ decât sumele acordate anterior în bani.

Unul dintre principalele beneficii acordate cu largheţe până de curând de companii, maşina de serviciu, a început să se dovedească total nerentabil, odată cu eliminarea deductibilităţii TVA şi a cheltuielilor pentru combustibil din impozitul pe profit. Totuşi, alte astfel de bonusuri au avut o soartă mai fericită, iar ultimele modificări ale Codului fiscal încurajează, parţial, acordarea de pachete de beneficii angajaţilor afectaţi de reducerile salariale. Este vorba, în primul rând, de pensiile facultative. Aşa cum spune Daniela Oprescu, tax senior manager în cadrul companiei de consultanţă şi audit KPMG, „am înţeles că s-a înaintat Ministerului Muncii o propunere de amendament la proiectul noii legi a pensiilor, în sensul excluderii contribuţiilor la pensiile private facultative din baza de calcul a contribuţiilor de securitate socială. Această schimbare ar face din participarea la pensiile facultative (în limita plafonului anual de 800 de euro) unul dintre cele mai atractive beneficii extrasalariale, având în vedere economia potenţială de peste 30% faţă de costul aferent acordării aceleiaşi sume ca salariu normal“. Vă prezentăm în continuare o trecere în revistă a tuturor beneficiilor cu tratament fiscal favorabil, realizată în colaborare cu Sorin Istrate, managing partner al companiei Contexpert Consulting.

Faţă de alte state din UE, Ro­mânia nu oferă destule modalităţi de remunerare prin care atât angajaţii, cât şi angajatorii să beneficieze de facilităţi fiscale.
Sorin Istrate, managing partner, Contexpert Consulting

Pensia facultativă

Cheltuielile efectuate în numele unui angajat la schemele de pensii facultative, în limita a 400 de euro pe an, sunt deductibile la calculul impozitului pe profit pentru companie şi sunt considerate venituri neimpozabile pentru salariat. Practic, pentru această sumă, nici angajatul, nici angajatorul nu plătesc taxe sau impozite. Ceea ce depăşeşte însă această valoare va fi considerat avantaj în natură şi va fi impozitat ca atare. 58% din cele 189.000 de pensii facultative încheiate până acum în România sunt achitate de companii, în creştere cu patru procente faţă de luna iunie a anului trecut.

Tichetele de creşă

Valoarea lunară a tichetelor de creşă este de 370 lei/salariat. Pentru firmă, tichetele acordate angajaţilor care renunţă la concediul de maternitate reprezintă o cheltuială deductibilă în limita a 2% din fondul de salarii. Dar pentru că nu pot fi folosite decât pentru achitarea taxelor la creşa unde este înscris copilul, aceste aşa-zise facilităţi nu au putut fi puse în practică până acum de niciun angajator.

Tichetele de masă

Sumele aferente tichetelor de masă acordate salariaţilor sunt deductibile şi scutite integral de taxe şi impozite atât pentru angajator, cât şi pentru angajat. Având în vedere, însă, că suma maximă ce poate fi acordată salariatului în tichete de masă este destul de mică (183,12 lei lunar), nu putem vorbi despre un avantaj fiscal real pentru companie sau pentru salariat. Totuşi, în cazul firmelor cu mulţi salariaţi, sumele economisite pot deveni semnificative. Astfel, în cazul unei companii cu o mie de angajaţi, aceasta poate economisi lunar la plata impozitelor şi a taxelor o sumă de peste 145.000 lei, ca urmare a acordării tichetelor de masă.

Tichetele-cadou

Sunt deductibile pentru firme în limita a 2% din fondul de salarii. Condiţiile sunt însă destul de riguroase: ele trebuie să vină în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor cu ocazia Paştelui, zilei de 1 Iunie şi a Crăciunului, dar pot fi oferite şi angajatelor cu ocazia zilei de 8 Martie. Limita maximă ce poate fi acordată fiecărei persoane nu poate depăşi valoarea de 150 lei. În schimb, tichetele acordate în alte condiţii sunt considerate avantaje în natură şi impozitate ca atare.

Asigurările private de sănătate

Deşi Codul fiscal prevede că o firmă poate deduce la calculul impozitului pe profit asigurări private de sănătate în limita a 250 euro pe an pentru fiecare angajat, din punctul de vedere al impozitului pe venit, aceste sume sunt asimilate veniturilor din salarii, fiind impozitate ca atare. Astfel, există o contradicţie încă nesoluţionată între prevederile Codului fiscal de la impozitul pe profit şi cele de la impozitul pe venit. Totodată, multe companii confundă asigurările private de sănătate cu asigurările de viaţă sau cu abonamentele la clinicile private, ambele considerate avantaje în natură pentru salariaţi.

Tichetele de vacanţă

În prezent, suma maximă ce poate fi acordată unui salariat sub forma tichetelor de vacanţă este de 3.600 de lei, cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit. Chiar dacă pentru angajator acordarea tichetelor de vacanţă este o variantă avantajoasă, fiind cu până la 80% mai rentabile decât primele de vacanţă acordate în bani, salariaţii sunt mai reticenţi la această formă de remunerare, întrucât nu pot folosi tichetele decât pentru plata serviciilor turistice din România.