Titlurile Tezaur - ediția Centenar - par, la o primă vedere, investiția perfectă. Dobânda este mult mai mare decât în cazul oricărui depozit bancar, iar garanția statului face ca acest instrument de economisire să fie extrem de sigur. Totuși, există și riscuri despre care guvernanții nu vorbesc.
Ministerul Finanţelor a lansat pe 15 iunie prima emisiune de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur – ediţia Centenar, cu valoarea de un leu, dobândă de 5% şi scadenţă la cinci ani, destinate exclusiv populaţiei. La câteva zile după lansare, Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a prezentat mai multe detalii cu privire la inițiativa instituției pe care o conduce. Astfel, obligaţiunile pot fi cumpărate de la trezorerii şi de la Poşta Română, iar valoarea maximă care poate fi achiziționată este de 100.000 de lei de la Poştă şi 100.000 de lei de la trezorerii. „Foarte important este faptul că, pe lângă dobânda de 5% pe an, cei 10% impozit pe venit aplicat la dobânzile de la bănci în cazul de faţă nu se aplică. Se pot realiza subscrieri atât în numerar, cât şi prin transfer bancar, cu costuri zero atât la subscriere, cât şi la retragerea în numerar. Costul pe care noi îl suportăm ca stat pentru tranzacţiile pe care Poşta Română le operează este de 0,1%. Este un prim instrument foarte util pentru populaţie, sigur, cu foarte multe avantaje, dobândă 5%, fără impozit pe dobândă. Este o investiţie sigură“, a precizat Eugen Teodorovici. Ministrul este însă contrazis de senatorul PNL Florin Cîțu. Acesta susține că inflația va face ca românii care aleg acest instrument de investire să aibă numai de pierdut. „În 2016 statul s-a împrumutat de la cetățeni cu o dobândă de 2,15% pe an. Asta înseamnă că în luna august a acestui an cei care au împrumutat statul atunci primesc o dobânda de 2,15%, dar, atenție mare, rata inflației astăzi este de 5,4%. Astfel, valoarea banilor pe care o primesc o să fie mai mică și acei cetățeni au împrumutat statul pe gratis. Ba au mai dat și bani în plus“, a argumentat într-o postare pe o rețea de socializare Florin Cîțu. Cele mai mari vulnerabilități ale instrumentului de economisire sunt exact acele restricții pe care un cumpărător instituțional de titluri de stat nu le are. Astfel, în cadrul programului Tezaur – ediţia „Centenar“, aferent lunii iunie 2018, titlurile de stat nu pot fi răscumpărate înainte de scadenţă, sunt netransferabile şi nu se tranzacţionează. „România intră într-o periodă îngrozitoare. Atât economic cât și politic. Prețurile cresc, dobânzile cresc, șomajul va crește, economia va scădea. Este acesta contextul în care să blocați 5 ani de zile bani în buzunarele lui Dragnea și Vîlcov?“, plusează senatorul PNL. Ministrul de Finanțe îl contracarează și susține că previziunile alarmiste cu privire la evoluția economiei s-au dovedit greșite, dând exemplu evoluția datoriei publice. „Scopul programului este deja prevăzut în Programul de guvernare pentru 2017-2020 şi dorinţa noastră este de a oferi persoanelor fizice un instrument clasic de economisire“, a arătat Teodorovici, care a mai precizat că plafonul pentru titlurile Tezaur -ediția Centenar se ridică, pentru anul 2018, la valoarea de patru miliarde de lei.
Cum se investește în titluri de stat
La ora actuală sunt peste 220 de unităţi ale Trezoreriei şi peste 5.500 de oficii poştale, prin intermediul cărora populaţia poate să cumpere titluri de stat. Cei care vor să achiziționeze titluri de stat de la Poștă o pot face în perioada 15 iunie – 5 iulie pentru mediul urban și între 15 iunie – 4 iulie pentru mediul rural. Plata dobânzii şi a valorii nominale se face conform opţiunii clientului, pe care a ales-o pe formularul de subscriere: la sediul subunităţilor poştale, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei – fără plata unui comision de către investitor – sau prin mandat poştal, situaţie în care investitorului i se reţine contravaloarea serviciului de mandat poştal.
Acest articol a fost publicat în numărul 25 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 25 iunie – 1 iulie 2018