Netanyahu şi-a demis duminică ministrul apărării, Yoav Galant, care cu o zi în urmă a cerut suspendarea reformei judiciare ce a declanşat proteste stradale care nu contenesc de la începutul anului, transmite Reuters.
„Premierul Benjamin Netanyahu a decis eliberarea din funcţie a ministrului apărării, Yoav Galant”, a anunţat biroul prim-ministrului israelian.
Galant, parlamentar din partidul de dreapta Likud al lui Netanyahu, a rupt sâmbătă unitatea guvernului cerând public premierului să suspende legislaţia propusă. Potrivit ministrului acum demis al apărării, protestele masive contra reformei judiciare, la care participă şi un număr tot mai mare de militari rezervişti, afectează de asemenea armata israeliană şi astfel ar fi subminată securitatea naţională.
Ministrul Apărării din Israel, Yoav Galant, a anunțat sâmbătă, 25 martie 2023, că Guvernul de la Ierusalim trebuie să oprească reforma justiţiei pentru că provoacă clivaje ce pun în pericol securitatea națională.
„Această divizare ce se adânceşte se infiltrează în instituţiile militare şi de apărare – acesta este un pericol clar, imediat şi real pentru securitatea Israelului”, a spus el într-o scurtă declarație televizată, relatează agenția de presă Reuters.
Anterior, Yoav Galant și-a exprimat îngrijorări cu privire la numărul de cetățeni care au avertuzat că nu se vor prezenta la convocările pentru militari rezervişti dacă reforma justiţiei va merge mai departe, el avertizând că situaţia ar putea slăbi pregătirea de luptă şi coeziunea naţională. Yoav Galant a recunoscut că sprijină reformele din sistemul justiției, însă acestea trebuie făcute cu un acord larg.
Netanyahu nu este privit favorabil la Washington şi nici la Bruxelles
Declaraţia sa arată fisurile din cadrul coaliției de guvernare din Ierusalim, motiv pentru care ministrul Poliţiei din Israel, Itamar Ben-Gvir, i-a cerut lui Benjamin Netanyahu să îl demită pe Yoav Galant din funcția de ministrul al Apărării Naționale.
Ministrul justiţiei, Yariv Levin, a anunţat la începutul lunii ianuarie un plan de reforme judiciare ce include adoptarea unei clauze „derogatorii” care să permită parlamentului să anuleze cu majoritate simplă o decizie a Curţii Supreme, pentru a creşte puterea politică a aleşilor şi a o reduce pe cea a magistraţilor.
Curtea Supremă israeliană este compusă din 15 judecători, care odată numiţi rămân pe post până la vârsta de 70 de ani, iar în lipsa unei Constituţii propriu-zise puterea judiciară este singura care controlează activitatea guvernului. Curtea Supremă poate să anuleze orice norme pe care le consideră contrare legilor de bază cu rang constituţional.
Netanyahu conduce guvernul cel mai de dreapta din istoria Israelului, prin urmare acesta nu este privit favorabil la Washington şi nici la Bruxelles. Premierul israelian a acuzat Curtea Supremă de partizanat politic împotriva sa, motiv pentru care a lansat reforma ce a provocat protestele masive susţinute de opoziţie.
