Scumpirea accentuată din ultimele săpătămâni a carburanţilor comercializaţi pe piaţa din România are puţin de a face cu reintroducerea în preţ a supraacizei şi mai mult cu evoluţiile internaţionale ale cotaţiilor barilului de ţiţei. Sigur, companiile distribuitoare au introdus, în 15 septembrie, parţial în preţ supraaciza de 0,16 lei pe litru, impactul fiind de 0,08 -0,09 lei, dar, spre ghinionul şoferilor din România, cel mai important factor de scumpire este preţul petrolului. Care, din 31 august şi până în 25 septembrie, a crescut de la 52,69 dolari pe baril la 59,5 dolari pe baril, adică o scumpire de circa 15%. Cum aproximativ jumătate din preţul unui litru de benzină sau motorină(până la 15 septembrie, acum fiind 60%) reprezintă influenţa barilului de petrol, reiese că preţul carburanţilor din România a crescut , pe medie, cu 7-8% doar din pricina scumpirii petrolului. Adăugând un 3% – influenţa supraacizei , avem un + 10% în decurs de trei săptămâni. Iar carburanţii vor continua să se scumpească, pentru că petrolul a intrat deja pe o piaţă bull(de creştere – n.r.) iar 1 octombrie vine cu o altă majorare de acciză de 0,16 lei. Timp de o lună, 31 august – 1 octombrie, carburanţii se vor fi scumpit cu cel puţin 15%, însă, încă o dată, influenţa accizei majorate reprezintă doar jumătate, restul fiind creşterea galopantă a preţului petrolului.
Mai clar, dacă în august, puteam cumpăra benzina şi motorina cu 4,5 -4,6 lei pe litru, din octombrie, carburanţii vor costa peste 5,10 lei pe litru. Astfel, România pierde poziţia sa fruntaşă în topul ţărilor cu cei mai ieftini carburanţi, unde se situa, de la începutul anului, constant pe poziţia 1 sau 2, la benzină şi motorină. Faptul că motorina şi benzina din România ajunseseră unele dintre cele mai ieftine din UE se datora eliminării, de la 1 ianuarie 2017, a supraccizei din benzină şi motorină, dar şi a taxei pe stâlp, amândouă introduse de Guvernul Ponta. Astfel, în primele luni ale anului, carburanţii româneşti ajunseseră nu numai printre cei mai ieftini din UE, dar şi printre cei mai puţin taxaţi , cu un procent de taxe de circa 50%. “Minunea” a ţinut însă doar opt luni. În “foamea” de bani a statului, cu promisiuni de măriri de pensii care costă suplimentar bugetul două miliarde de euro pe an, Guvernul Tudose a reintrodus acciza eliminată la 1 ianuarie. Motivul oficial? Că benzinarii nu ar fi ieftinit carburanţii când le-a fost eliminată supraacciza şi că este nevoie de bani pentru investiţii în infrastructură. “Încercăm să punem lucrurile la loc. Când am scos acciza, preţul la pompă n-a scăzut. Încercăm s-o punem la loc. Dacă creşte preţul la pompă, o să avem o altă discuţie cu companiile distribuitoare şi producătoare (…) Noi am scos acciza nu ca să le facem lor profit, ci ca să încercăm să ducem preţul mai jos. N-a funcţionat, o punem la loc". În realitate, benzina şi motorina chiar s-au ieftinit la 1 ianuarie, cu circa 45 de bani pe litru, apoi ieftinirile chiar au continuat, din pricina evoluţiilor favorabile ale preţului petrolului, deci declaraţiile lui Tudose nu se susţin. Cum nu se susţin nici cele cu banii pentru spitale şi autostrăzi. În 2014, acelaşi lucru îl promitea şi Victor Ponta, şeful Guvernului, că banii suplimentari din acciză vor fi direcţionaţi către autostrăzi. Spre finalul mandatului său, Ponta a recunoscut că banii nu au fost deloc direcţionaţi în asfalt, ci “înghiţiţi” de alte cheltuieli ale statului.
Cererea de carburanţi dintr-o piaţă nu este direct corelată cu preţul acestora. Este Ceea ce economiştii numesc o cerere “inelastică la preţ”, necesitatea consumului, mai ales într-o economie în creştere fiind relativ constantă. Totuşi, marii clienţi, aşa cum sunt transportatorii rutieri, au anunţat că îşi vor optimiza costurile alimentând la vecini. “”Efectele vor fi extrem de urâte. Transportul internaţional va migra către ţările din jurul României, în special către Ungaria şi Austria”, a afirmat vicepreşedintele Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), citat de News.ro.
Sunt peste şase milioane de români ce posedă carnet de conducere şi peste 7 milioane de autovehicule înmatriculate. Preţul carburanţilor conţine în proporţie de 60% taxe ce revin statului, restul fiind cotaţie internaţională a produselor petroliere, costuri cu logistica, influenţa cursului de schimb leu-dolar şi marja furnizorului.
Petrolul se scumpeşte încontinuu
Preţul petrolului Brent este într-o creştere continuă de şase săptămâni, piaţa intrând pe un trend bull, odată cu “spargerea” rezistenţei de 58 de dolari. Sunt mai multe motive pentru această creştere, dar, potrivit Bloomberg, cele mai importante le găsim în uraganele care au lovit coasta de sud-est a SUA, unde sunt concentrate cele mai multe rafinării, cererea record venită din China, semnalele privind prelungirea cu încă şase luni a plafonului de producţie al ţărilor OPEC , plus Rusia, şi, mai nou, ameninţările Turciei că va “gâtui” orice export de ţiţei din Kurdistan, o regiune împărţită de Turcia şi Irak, care doreşte să îşi declare independenţa, lucru considerat inaccpetabil de turci. Spre exemplu, când zvonurile s-au transformat în declaraţii ale unor oficiali turci, petrolul Brent s-a scumpit cu 4,3% într-o zi(25 septembrie).
