"Creşterea accizei la bere, fie doar şi cu 10%, este o măsură care nu îşi va atinge scopul. Impactul său va fi unul negativ la nivelul veniturilor colectate la bugetul de stat, acestea scăzând ca urmare a contracţiei pieţei cauzată chiar de această creştere de acciză. Mai mult, privind lucrurile în ansamblu, efectele negative vor fi fără îndoială resimţite şi de principalul nostru furnizor de materii prime, sectorul agricol", explică directorul general al ABR, Constantin Bratu.

Potrivit sursei citate, sectorul berii are cel mai mare aport la bugetul de stat în privinţa accizei colectate în categoria băuturilor alcoolice, respectiv aproape 60% din accizele plătite, în timp ce taxele colectate pentru bugetul de stat reprezintă aproximativ 45% din preţul unei beri.

ABR consideră că o creştere a accizei la bere afectează în mod direct consumatorul, iar pe fondul contextului economic dificil, piaţa berii nu poate susţine această modificare.

"Noul nivel de acciză ar situa România deasupra nivelului de acciză din ţări ca Germania şi Bulgaria. În plus, o simplă comparaţie arată că ponderea taxelor în preţul berii în România este mai mare decât în Germania, deşi veniturile românilor sunt de trei ori mai mici decât cele ale germanilor. În acelaşi timp, o astfel de diferenţă a nivelului de taxare poate stimula importurile din ţările vecine, şi nu numai, în detrimentul producţiei interne", menţionează Bratu.

Din datele oficiale reiese faptul că, în anul 2011, colectările la bugetul de stat doar din acciza la bere au înregistrat o valoare de 59,27% din totalul valorii obţinute pentru întreaga categorie de produse cu alcool accizabile, în acest timp, media europeană fiind de 31,26%.

De asemenea, încasările de acciză la categoria bere, în 2012, au fost de 620 milioane lei, faţă de cele 580 milioane lei din 2011.

Producţia de bere din România raportată la nivel european reprezintă 4,44 % din totalul producţiei de bere de 383 milioane hectolitri, importurile situându-se la doar 1,5% din total.

În prezent, la nivel naţional, funcţionează 20 de fabrici de bere, iar în sectorul de profil generează direct sau indirect 76.000 locuri de muncă, în timp ce 98,4% din berea consumată în România este provenită din producţia internă.

Potrivit unui proiect de Ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal, publicat, luni, de Ministerul Finanţelor, nivelul accizelor pentru bere va creşte de la 0,748 euro/hl/grad Plato la 0,8228 euro/hl/grad Plato. Pentru berea realizată de micii producători de bere, acciza va creşte de la 0,43 euro/hl/grad Plato la 0,473 euro/hl/grad Plato. De asemenea, proiectul de act normativ menţionează că aceste cote de accize pentru bere şi băuturi fermentate, altele decât bere şi vin, trebuie corelate cu conţinutul de alcool şi procesul de producţie. Astfel, pentru berea/baza de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor Plato provenite din malţ, cereale malţificabile şi/sau nemalţificabile este mai mică de 30%, se va percepe o acciză suplimentară de 10 euro/hl de produs.

Potrivit prevederilor actuale, atât berea cât şi băuturile fermentate liniştite, altele decât bere şi vin, sunt definite în funcţie de încadrarea tarifară, neexistând precizări din punct de vedere al materiilor prime utilizate în procesul de producţie şi de aportul acestora în concentraţia alcoolică a produsului finit, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

România practică nivelul minim de accize impus la nivelul Uniunii Europene, respectiv 0,748 euro/hl/grad Plato, menţionează sursa citată de Agerpres.
Citeşte şi: Noul COD FISCAL. Pe lângă țigări, se scumpește și berea