Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a cerut acţionarilor, printre care şi România, majorarea capitalului cu 50%, la 30 de miliarde de euro, pentru a reduce impactul crizei financiare în Europa de Est, potrivit cotidianului Financial Times. BERD este controlată de 60 de guverne, Uniunea Europeană şi Banca Europeană pentru Investiţii. Instituţia cere majorarea resurselor financiare cu zece miliarde de euro pentru a suplimenta finanţarea către statele din Euro
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a cerut acţionarilor, printre care şi România, majorarea capitalului cu 50%, la 30 de miliarde de euro, pentru a reduce impactul crizei financiare în Europa de Est, potrivit cotidianului Financial Times.
BERD este controlată de 60 de guverne, Uniunea Europeană şi Banca Europeană pentru Investiţii.
Instituţia cere majorarea resurselor financiare cu zece miliarde de euro pentru a suplimenta finanţarea către statele din Europa de Est, astfel încât să compenseze reducerea fluxurilor de capital privat către fostele state comuniste.
Dificultăţile din regiune nu trebuie uitate
Cererea băncii survine înainte de reuniunea anuală a Fondului Monetar Internaţional şi evidenţiază temerile că dificultăţile din regiune nu trebuie uitate, în timp ce liderii marilor economii se luptă cu efectele crizei.
„Chiar dacă economiile din regiune au început să se stabilizeze, procesul nu a fost uniform şi ar fi prematur să spunem că o recuperare generală a început. Criza va avea repercursiuni pe termen lung”, a avertizat preşedintele BERD, Thomas Mirow, într-o scrisoare către acţionari.
Oficialul BERD a cerut acţionarilor să-şi amintească aniversarea a 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, susţinând că economiile din Europa de Est merită „un sprijin larg în continuarea procesului de integrare între economiile din Europa şi întreaga lume”.
BERD va trebui să cheltuiască mai puţin
Scrisoarea formală, intrată în posesia Financial Times, încheie două săptămâni de discuţii la BERD privind posibilitatea unei majorări de capital, discutată pentru prima dată în 2009, ca urmare a efectelor crizei economice.
Instituţia financiară va trebui să-şi limiteze finanţările din 2009-2010 la opt miliarde de euro în condiţiile unui capital actual de 20 de miliarde de euro şi să reducă împrumuturile la şase miliarde de euro ulterior, a adăugat Mirrow.
„Activitatea se va reduce în timp ce recuperarea este încă precară”, a afirmat el.
Europa de Est, provocări serioase pe termen lung
Preşedintele băncii „recomandă cu fermitate” majorarea capitalului cu zece miliarde de euro pentru a permite băncii să acorde finanţări de 9-10 miliarde de euro anual, sau 20 de miliarde de euro suplimentar în 2010-2015. Mobilizând şi capital de la investitorii privaţi, fondurile suplimentare pentru perioada respectivă ar putea ajunge la 60 de miliarde de euro, a spus oficialul.
Europa de Est se confruntă cu provocări serioase pe termen lung, ca urmare a tranziţiei de la un model de dezvoltare bazat pe intrările de capital străin la unul în care propriile resurse deţin o importanţă mai mare, se arată în scrisoarea BERD.
„Fluxurile de capital către regiune au scăzut abrupt. Cu toate că vor fi reluate fără îndoială, FMI se aşteaptă ca acestea să fie mult mai selective şi ezitante. Regiunea va trebui să-şi schimbe modelul de creştere, de la dependenţa de finanţare facilă şi materii prime la dezvoltarea de pieţe financiare locale, instituţii solide şi o bază de producţie diversificată”, a declarat oficialul.
Propunerile preşedintelui BERD evidenţiază transformarea instituţiei ca urmare a recesiunii. Înainte de criză, Statele Unite, cel mai mare acţionar, intenţiona să reducă activitatea băncii, întrucât rolul acesteia în susţinerea statelor foste comuniste urma să se încheie odată cu instaurarea economiei de piaţă. În urma crizei şi a alegerii preşedintelui Barack Obama în SUA, administraţia americană şi-a format o abordare mai pozitivă faţă de instituţiile financiare internaţionale, inclusiv BERD.
Şeful instituţiei a precizat, însă, că în situaţia unei îmbunătăţiri „mai rapide şi mai accentuate decât aşteptările”, capitalul suplimentar ar putea fi returnat statelor membre în urma unei revizuiri a activităţii în 2015.
O decizie finală ar urma să fie luată la summitul BERD din mai 2010, organizat la Zagreb, Croaţia.
România a intrat în acţionariatul BERD în mai 1990 şi participă la fondurile instituţiei cu un capital subscris de 96 de milioane de euro.
SURSA: Mediafax