SIF Banat-Crisana intentioneaza sa infiinteze un lant hotelier
Societatea de Investitii Financiare Banat-Crisana intentioneaza sa infiinteze, in aproximativ cinci ani, un lant hotelier care sa grupeze structurile de cazare la care compania este actionar, hotelurile urmand sa fie situate in principalele orase din zona de vest a Romaniei. „Proiectul vizeaza realizarea unor structuri de cazare sau reabilitarea unor unitati deja existente, pe termen mediu fiind vorba de amenajarea a 10-11 hoteluri. SIF Banat-Crisana nu detine multe hoteluri, pentru ca majoritatea societatilor cu profil turistic au fost preluate initial de SIF Transilvania. Din acest motiv, urmeaza sa transformam o serie de active neutilizate, situate in aproape toate marile orase din zona, in hoteluri de doua si trei stele, destinate mai ales turismului de tranzit”, a declarat Carmen Dumitrescu, director general adjunct al societatii.
Cinci milioane de euro pentru contoarele de apa rece din Bucuresti
Societatea bucuresteana Apa Nova estimeaza la cinci milioane de euro cheltuielile pentru contorizarea, cu aparate performante, a consumului de apa rece in blocurile din Capitala, a declarat directorul Apa Nova, Andreas Baude. Societatea concesionara a serviciului de apa si canalizare din Bucuresti va instala, in 2003, 25.000 de contoare pentru apa rece, care vor masura consumul a 80 la suta din populatia Bucurestiului. Programul de contorizare a apei reci a inceput in anul 2002, fiind montate pana in prezent 5.000 astfel de aparate. Cele 50 de echipe ale regiei monteaza saptamanal in jur de 400-500 de contoare. Statisticile Apa Nova releva insa ca aproape o treime din contoarele montate nu functioneaza corect, acestea urmand sa fie inlocuite de urgenta, intrucat masoara consumul apei la nivelul blocurilor, nu al apartamentelor. Conducerea companiei a recunoscut ca, la ora actuala, mai intampina dificultati in privinta interventiilor in caz de avarie (problema care va fi rezolvata in scurt timp), dar a negat informatiile privind cresterea numarului defectiunilor.
Modelul Dacia SupeRNova imbunatatit va fi lansat in martie
Societatea Automobile Dacia-Groupe Renault va lansa pe piata romaneasca, in luna martie, o varianta restilizata a modelului SupeRNova, al carei pret de comercializare va fi cuprins intre 4.600 si 6.000 euro. Noul model, denumit generic X40, este echipat cu motor si cutie de viteze Renault si are bordul preluat de la modelul Clio. Potrivit surselor citate, designerii societatii de la Pitesti au reconfigurat si partea frontala a automobilului, care a fost prevazuta cu un nou tip de faruri, mai mari, similare cu cele ale modelului Renault Clio Symbol. Modificari au fost operate si in partea din spate a vehiculului, atentia tehnicienilor fiind indreptata asupra introducerii unor noi lampi spate. Lansarea modelului ar putea avea loc la sfarsitul lunii februarie – inceputul lunii martie. Dealerii autorizati ai producatorului de automobile anticipeaza ca vor incepe livrarile cu circa o luna mai tarziu.
Pierderile RomTelecom au crescut in 2002 cu aproape 39%
Operatorul de telefonie fixa RomTelecom a inregistrat, anul trecut, pierderi nete de 64,6 milioane de euro, in crestere cu 38,9% fata de 2001, si venituri de 948,8 milioane de euro, cu 0,7% mai scazute decat in anul anterior, releva un comunicat al actionarului sau majoritar, grupul elen OTE.RomTelecom a consemnat, de asemenea, pierderi neimpozitate in valoare de 39,1 milioane de euro, comparativ cu profitul de 43,8 milioane de euro raportat in anul 2001, in vreme ce rezultatul sau operational inainte de cheltuielile cu amortizarea (EBITDA) a crescut cu 3,7%, pana la un profit de 211,4 milioane de euro. La sfarsitul anului trecut, RomTelecom opera aproape 4,2 milioane de linii telefonice fixe, cu 3,4% mai mult fata de finele lui 2001. Compania inregistra, la aceeasi data, datorii nete de 391,1 milioane de euro, cu 17% mai putin decat in decembrie anterior.
In Romania se face o agricultura de subzistenta
Doar 35 la suta din populatia rurala a Romaniei a auzit de programul SAPARD al Uniunii Europene, dedicat reformei sectorului agricol si dezvoltarii rurale, releva rezultatele Eurobarometrului Rural realizat de Fundatia pentru o Societate Deschisa si Delegatia Comisiei Europene in Romania. Conform datelor prezentate intr-o conferinta de presa, dintre cei care au auzit de SAPARD, 47% considera ca programul li se adreseaza, in timp ce 36 la suta cred ca nu le este destinat. Manuela Stanculescu, membru in juriul acestui sondaj, a declarat ca situatia relevata de ancheta este „trista”, pentru ca marea majoritate a taranilor fac o agricultura de subzistenta, fara sanse de a dezvolta ferme in viitorul apropiat.
