Anunţul privind anularea proiectului autostrăzii Comarnic-Braşov a fost primit cu dezamăgire de oficialii Băncii Europene pentru Reconstruţie şi Dezvoltare. Astfel, BERD a anunţat că a dorit să finanţeze tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov şi că a fost dezamagită de anunţul privind anularea proiectului, dar că rămâne dispusă să finanţeze investiţiile în infrastructura de transport din România. „În 2009 şi 2010, BERD a lucrat îndeaproape cu potenţial
Anunţul privind anularea proiectului autostrăzii Comarnic-Braşov a fost primit cu dezamăgire de oficialii Băncii Europene pentru Reconstruţie şi Dezvoltare.
Astfel, BERD a anunţat că a dorit să finanţeze tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov şi că a fost dezamagită de anunţul privind anularea proiectului, dar că rămâne dispusă să finanţeze investiţiile în infrastructura de transport din România.
„În 2009 şi 2010, BERD a lucrat îndeaproape cu potenţialii investitori şi cu autorităţile române în domeniile mediului, social şi achiziţiilor publice, în vederea implicării sale în acest proiect. Faptul că proiectul a fost anulat a constituit o dezamăgire pentru BERD”, se arată într-un comunicat al băncii.
Consorţiul Vinci-Aktor a câştigat în mai 2009 licitaţia pentru construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov în regim de concesiune, dar a renunţat în aprilie 2010 la contractul în valoare de 1,5 miliarde euro înainte de a îl semna, întrucât nu a reuşit să găsească o sursă de finanţare.
Potrivit grupului elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat că a anulat contractul de construcţie a tronsonului de autostradă pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situaţie care a condus la imposibilitatea de a obţine finanţare.
Tronsonul de autostradă, cu lungime de 55 kilometri, avea ca termen de realizare anul 2014. După finalizarea lucrărilor, statul român ar fi plătit în 26 ani în total 4,8 miliarde euro.
„Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare va continua să colaboreze cu autorităţile române pentru a susţine modernizarea infrastructurii româneşti din domeniul transportului, cu participarea sectorului privat, incluzând sprijin pentru viitoare parteneriate public-private ce se vor derula prin licitaţii deschise şi transparente”, se mai arată în comunicat.