BERD îşi amână retragerea din Europa de Sud-Est

Criza economică globală şi situaţia Greciei au schimbat planurile de închidere a operaţiunilor BERD din sud-estul Europei. Instituţia nu pleacă din România înainte de sfârşitul deceniului. Cu peste 700 de milioane investite în România, numai anul trecut, din totalul de opt miliarde euro cheltuite în ţările în care este prezentă, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a amânat planurile de închidere a operaţiunilor în ţările membre UE din cauza

Criza economică globală şi situaţia Greciei au schimbat planurile de închidere a operaţiunilor BERD din sud-estul Europei. Instituţia nu pleacă din România înainte de sfârşitul deceniului.

Cu peste 700 de milioane investite în România, numai anul trecut, din totalul de opt miliarde euro cheltuite în ţările în care este prezentă, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a amânat planurile de închidere a operaţiunilor în ţările membre UE din cauza recentelor dificultăţi economice. Un calendar fix nu fusese stabilit, dar orizontul de timp s-a lărgit considerabil. „Ne aşteptăm ca în perioada următoare, 2011 – 2015, ţările membre UE să fie mature. Acest lucru este mai clar în ceea ce priveşte statele care au aderat în 2004, nu în România şi Bulgaria“, a declarat Thomas Mirow, preşedintele BERD, în cadrul unei întâlniri restrânse cu jurnalişti din sud-estul Europei. „Întâi, va fi vorba de ţările primului val şi apoi, dacă totul merge bine la nivel internaţional, cu si­gu­ranţă că va veni şi rândul României şi Bulgariei.“ Însă toate acestea nu se vor întâmpla înainte de finalul acestui deceniu, când BERD îşi va muta activităţile, treptat, spre est.

Strategia BERD este de a-şi închide operaţiunile în ţările care au atins un anumit nivel de dezvoltare, însă Mirow admite că propagarea crizei economice globale în ţările din sud-estul Europei a încetinit acest proces. „Chiar dacă la nivel naţional se va vedea o revenire a economiilor, Europa de Sud-Est nu va reveni la cifrele de creştere pe care le-am văzut înainte de criză“, subliniază el. Reprezentanţii biroului BERD din România au detaliat: „BERD a investit, anul trecut, în România, peste 700 milioane de euro (un an record) şi va continua să investească atât cât este nevoie“. Pentru următorii doi ani, BERD are un plan total de investiţii de nouă miliarde de euro anual, dacă se va aproba mărirea capitalului social, mărire ce urmează a fi discutată la mijlocul lunii mai, la Zagreb. Ce sumă ar putea reveni României? „Procentajul exact al fondurilor ce urmează a fi direcţionate fiecărei ţări va depinde de numărul proiectelor adecvate existente în fiecare stat“, au mai spus reprezentanţii BERD România.

Gardianul regiunii în faţa Greciei

Spre ce tipuri de proiecte se orientează acum instituţia? Thomas Mirow spune că „în special în această regiune, sunt câteva proiecte majore de infrastructură, foarte importante, care nu pot fi realizate doar cu fonduri private“. El mai spune că, dacă anul trecut băncile au fost în centrul atenţiei pentru că s-a dorit stabilizarea sec­torului financiar, de acum atenţia se va muta asupra producţiei şi a serviciilor. Asta nu înseamnă că sectorul financiar va fi total ignorat, mai ales în condiţiile în care băncile greceşti au o prezenţă puternică în sud-estul Europei. „Acum nu există niciun pericol pentru sucursalele locale ale băncilor greceşti, dar este evident că orice eve­ni­ment major în Grecia ar putea afecta şi băncile. Până acum, este un risc po­tenţial care trebuie luat în considerare şi asta face BERD în prezent“, spune Mirow. „Până acum, nu avem niciun semn că băncile greceşti din regiune, inclusiv din România, s-ar comporta într-un mod riscant“, a mai spus el.

Incertitudinea este mai mare azi decât în 2009

În opinia preşedintelui organizaţiei, cel mai mare risc pentru stabilitatea economică a regiunii ar fi retragerea capitalurilor din băncile subsidiare. De asemenea, mai spune că instituţia poartă discuţii cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi cu Uniunea Europeană (UE) pentru prevenirea unor astfel de riscuri. „Nu vom participa la un plan de redresare financiară. Asta este sarcina FMI şi a UE.  Dar, în ceea ce priveşte ajutorul dat pentru protejarea regiunii de efectele greceşti, da, ne vom implica“, a completat Mirow. El a mai spus că cea mai importantă lecţie a crizei a fost că „regiunea, cu câteva excepţii, nu este atât de stabilă şi de avansată precum credea BERD“. În plus, el crede că situaţia din prezent este chiar mai incertă decât cea de anul trecut, când ne aflam în plină criză. „Nimeni nu ştie în ce măsură creşterea pe care o vedem acum este indusă în principal de stimulentele fiscale adoptate de diferitele ţări şi de măsurile băncilor centrale şi nici în ce măsură este sustenabilă“, consideră Mirow. În România, BERD este implicată în 198 de proiecte, volumul total al afacerilor de pe piaţa locală depăşind patru miliarde de euro, 73% din fonduri fiind direcţionate către mediul privat.

Nimeni nu ştie în ce măsură creşterea de acum este in­du­să de stimulentele fiscale adoptate de diferitele ţări şi nici în ce măsură este sustenabilă.
Thomas Mirow, preşedinte, BERD

10.990 milioane de euro este valoarea totală a proiectelor în care BERD s-a implicat la nivel local până în prezent, majoritatea din sectorul corporate şi financiar