Războiul și fenomenele meteo extreme influențează negativ creșterea economică în regiunile în care operează Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, conform raportului semianual publicat joi de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Războiul și fenomenele extreme, impact negativ asupra economiei
Războiul și fenomenele meteo extreme afectează negativ economia. BERD a revizuit negativ prognozele privind creșterea PIB-ului, estimând un avans de 2,8% pentru acest an și de 3,5% pentru anul viitor. Aceasta este a doua corecție negativă din partea instituției financiare, care acoperă regiunile Europei emergente, Asiei Centrale, Orientului Mijlociu și Africii.
„Călătorind prin oraşele Europei, văd că starea de spirit e din ce în ce mai pesimistă, continentul fiind afectat de extinderea conflictelor şi de costurile ridicate cu energia”, a declarat pentru Reuters Beata Javorcik, economistul şef al BERD.
Deși prețurile energiei s-au temperat după vârful atins în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, în 2022, prețurile gazelor în Europa rămân de cinci ori mai mari decât în Statele Unite, conform raportului BERD.
Totodată, banca a redus prognoza de creștere economică a Ucrainei pentru 2025 la 4,7%, ca urmare a atacurilor asupra infrastructurii energetice, estimând totodată o creștere de 3% pentru acest an.
În Rusia, însă, economia a crescut cu 4,7% în prima jumătate a anului 2024, depășind așteptările, în parte datorită creșterii anuale de peste 10% a prețurilor la exporturile de petrol. BERD avertizează că reducerile de preț pentru petrolul rusesc au dispărut, punând sub semnul întrebării eficiența plafonării prețurilor impusă de Occident.
PIB-ul României va crește 1,4% în acest an
BERD a revizuit negativ și creșterea PIB-ului României din acest an. Potrivit estimărilor instituției financiare, PIB-ul României va avansa cu doar 1,4% în acest an, o scădere semnificativă față de prognoza din luna mai, care indica o creștere de 3,2%.
Pentru 2024, BERD anticipează o creștere de 2,6%, față de 3,4% cât se estima anterior, presupunând că economia va începe să se redreseze în a doua jumătate a anului, deși vor fi necesare măsuri de reducere a cheltuielilor publice. Eficiența utilizării fondurilor europene va juca un rol crucial în evitarea unei încetiniri suplimentare a creșterii economice.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România în acest an, de la 3,8% la 2,8%. Similar, săptămâna trecută, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat și ea estimările privind creșterea PIB-ului, reducând previziunea de la 3,4% la 2,8%.
Țările din Europa de Sud-Est, membre ale Uniunii Europene, se confruntă cu o cerere externă scăzută pentru exporturi, în ciuda menținerii unui consum intern stabil, susținut de creșterile salariale. În România și Bulgaria, majorarea salariului minim a stimulat cererea internă, dar a generat și un deficit comercial mai mare și a contribuit la amplificarea inflației. Mai multe puteți citi aici.