Potrivit raportului publicat joi de BERD, economia României a crescut cu doar 0,7% în 2023, sub așteptările inițiale, iar perspectivele pentru acest an și următorul sunt mai slabe decât estimările anterioare.
Revizuiri negative pentru PIB-ul României
Conform noilor prognoze BERD, România ar urma să înregistreze:
- O creștere economică de 1,8% în 2024, revizuită în scădere de la 2,6%.
- O revenire la 2,4% în 2026, sub rezerva continuării reformelor și a deblocării fondurilor europene.
„Creșterea economică a încetinit semnificativ în 2024, deși consumul privat a crescut puternic ca urmare a creșterii salariilor reale, ceea ce a dus la o agravare semnificativă a deficitului comercial. (…)
Creșterea reală a PIB-ului ar urma să se relanseze, chiar dacă la un nivel mai mic decât se estima anterior, dată fiind presiunea de a reduce deficitul guvernamental într-un context economic intern și extern dificil”, se arată în raport.
În comparație cu proiecțiile anterioare, BERD și-a redus cu 0,8 puncte procentuale estimarea de creștere pentru 2024, subliniind că ritmul lent al reformelor și dezechilibrele macroeconomice pun presiune pe economie.
Factori care influențează încetinirea economică
Printre cauzele principale ale revizuirii negative, raportul BERD menționează:
- Deficitul comercial în creștere, cauzat de un consum privat ridicat, dar nesusținut de o producție internă suficientă.
- Presiunea de reducere a deficitului bugetar, care limitează marja de manevră a Guvernului în stimularea economiei.
- Contextul economic extern dificil, marcat de cererea slabă din Uniunea Europeană și tensiuni comerciale globale.
La nivel regional, BERD a redus estimările de creștere economică pentru toate economiile în care investește, anticipând un avans de 3,2% în 2024, cu 0,3 puncte procentuale sub estimările din septembrie 2024.
Impactul tarifelor comerciale impuse de SUA
Raportul BERD atrage atenția asupra riscurilor economice asociate cu posibilele majorări de tarife impuse de Statele Unite pentru importuri, în special la oțel și aluminiu.
„Ținând cont de volumul exporturilor actuale spre SUA și elasticitățile diferite ale cererii la import pentru produse individuale, introducerea unor tarife de 25% la importurile de oțel și aluminiu s-ar traduce printr-o reducere a PIB-ului de până la 0,03% pentru Bulgaria, Slovenia și România”, menționează raportul.
Această expunere poate afecta industria românească, în special sectoarele care depind de exporturile către SUA.
Inflația și politica fiscală – provocări majore
BERD subliniază că, deși inflația a scăzut în regiune, aceasta rămâne peste nivelurile pre-pandemice, fiind susținută de creșterea salariilor și de politici fiscale relaxate.
„Deși inflația a scăzut semnificativ, sursa presiunilor inflaționiste s-a schimbat. Politica fiscală și dinamica salariilor joacă acum un rol mult mai important, iar traiectoria viitoare cere o calibrare atentă a politicii pentru a asigura o traiectorie stabilă de creștere”, a declarat Beata Javorcik, economistul-șef al BERD.
Aceasta sugerează că România trebuie să echilibreze politica fiscală pentru a preveni creșteri excesive ale prețurilor și pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă.
Investițiile BERD în România
Până în prezent, BERD a investit 11,5 miliarde de euro în 550 de proiecte în România, sprijinind în special sectorul privat, sustenabilitatea și inovația.
Instituția internațională rămâne un investitor-cheie în economia românească, iar revenirea creșterii economice la nivelul potențial în 2026 depinde de implementarea unor reforme structurale care să faciliteze absorbția fondurilor europene și creșterea competitivității.
