Reprezentanţii principalelor bănci comerciale şi cei ai autorităţilor financiare din Europa Centrală şi de Est se vor întâlni joi, la Londra, cu oficiali BERD, FMI şi ai altor instituţii financiare internaţionale pentru a „dezvăţa” regiunea de creditele în valută, potrivit Reuters.
„Obiceiul consumatorilor şi companiilor din blocul ţărilor foste comuniste de a se împrumuta în valute puternice pentru orice, de la televizoare la case şi combine agricole, este unul dintre principalele motive pentru care regiunea s-a clătinat pe marginea abisului la începutul acestui an”, scrie agenţia internaţională de presă.
Creditarea masivă în valută a condus la acumularea unor deficite de cont curent masive, completate de dezechilire valutare care au adus în prim-plan ameninţarea default-ului în masă şi au impus intervenţii din partea Băncii Centrale Europene şi Băncii Naţionale a Elveţiei pentru a se evita o criză severă de lichiditate, notează Reuters.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) va găzdui joi la Londra o întâlnire, pentru a căuta soluţii de frânare a creditării în valută, care a început din nou să crească odată ce economiile din Europa Centrală şi de Est ies din recesiune, au confirmat miercuri pentru Reuters cinci surse care au fost implicate în pregătirea evenimentului sau vor participa la discuţii.
Reuniunea la nivel înalt are rolul de a identifica soluţii şi idei de reglementare care să poată fi aplicate rapid de băncile comerciale controlate de grupuri financiare occidentale şi de autorităţile din statele est-europene, şi nu de a desena un cadru complex de reformă a sistemului, notează agenţia.
Printre chestiunile care vor fi dezbătute se vor număra eliminarea din oferta băncilor a unor forme de credite în valută negarantate destinate consumatorilor, dar şi înăsprirea condiţiilor de acordare a creditelor ipotecare în monedă străină, potrivit surselor citate
„Ceea ce are importanţă aici este că există o preocupare serioasă privind modul în care această vulnerabilitate ar putea fi abordată. Ar putea fi o oportunitate unică pentru că ieşim din faza de risc sistemic, un moment bun de rezolvare a vulnerabilităţilor sistemice”, a declarat una dintre surse.
La reuniunea de la Londra se vor discuta şi cauzele fundamentale ale crizei, precum lipsa de finanţare în monedele locale, care împiedică băncile să acorde împrumuturi pe termen lung în forinţi, zloţi sau lei, fiind preferate euro sau francul elveţian.
Fără o piaţă de creditare în monedă locală, o interdicţie pe împrumuturile în valută ar putea cauza o criză a creditelor şi ar putea „zdrobi” relansarea economică încă fragilă, potrivit surselor amintite.
„Va fi nevoie de instituţii precum BERD şi FMI să urnească aceste finanţări”, au arătat unele surse.
În urma turbulenţelor care au afectat în această primăvară băncile est-europene, Uniunea Europeană a propus un set de reguli care restricţionau ipotecile în valută, ordonând practic băncilor să consituie mai mult capital contra creditelor, în fapt scumpind aceste împrumuturi, notează Reuters.
Într-o iniţiativă similară, banca centrală a Ungariei a propus limiltarea efectului de levier permis pentru creditele ipotecare în euro, dar şi restrângerea bazei de clienţi ai acestor instrumente la cei cu o situaţie financiară mai bună, aminteşte agenţia de presă.
Însă propunerea UE şi-a pierdut „elanul” şi ar putea dura prea mult până când va fi aplicată, iar reglementatorii sunt îngrijoraţi că măsurile izolate, precum cea adusă în discuţie de Ungaria, ar putea fi insuficiente.
„Dacă o ţară precum Ungaria introduce un cadru de reglementare, iar acesta nu este coordonat şi nu există ceva similar impus de UE, poate conduce la scurgeri financiare, la chestiuni de jurisdicţie, şi nu ar fi eficient”, comentează una dintre sursele citate.
Autorităţile din Austria, care au determinat băncile austriece să reducă creditarea în valută pe plan local, propun utilizarea tacticii de „autoreglementare sub supraveghere” şi în Europa de Est.
Autoreglementarea ar include „îndrumări” privind ce forme de creditare în valută sunt acceptabile şi în ce circumstanţe, dar şi ce tipuri de instrumente ar fi nerecomandate sau interzise.
Raiffeisen International şi UniCredit – Bank Austria au anunţat deja că sunt pregătite să abandoneze creditele în valută în zone precum serviciile financiare destinate consumatorilor, însă susţin totodată că nu există prea multe alternative şi soluţii în cazul creditelor pe termen lung, precum cele ipotecare.
Punctul slab al acestei abordări de „persuasiune morală” rămâne, totuşi, faptul că se bazează pe disciplina băncilor comerciale. Acestea se vor adapta cu uşurinţă recomandărilor în perioade de depresiune a cererii de credit, însă vor găsi respectarea îndrumărilor tot mai dificilă odată ce piaţa revine, iar rivalii mai agresivi câştigă cotă de piaţă, apreciază Reuters.
La reuniunea de la Londra vor participa circa 40 de persoane din grupul informal cunoscut drept „Vienna Initiative”, de la reprezentanţi ai băncilor occidentale prezente în regiune, oficiali ai FMI, BERD, BIS (Banca pentru Reglemente Internaţionale) şi BCE la reprezentanţi ai băncilor centrale şi altor autorităţi de reglementare financiară din regiune.
Printre băncile care vor trimite delegaţi la întâlnire se numără UniCredit, Intesa Sanpaolo (Italia), Raiffeisen, Erste (Austria), KBC (Belgia) şi Societe Generale (Franţa).
Erste, Raiffeisen, Societe Generale, UniCredit şi Intesa Sanpaolo sunt prezente şi pe piaţa bancară românească, iar KBC deţine pe plan local o casă de brokeraj.
Sursa: Mediafax
