Instituția financiară susține că aceasta este „o estimare rezonabilă”, datorită impulsului așteptat de pe urma eforturilor de reconstrucție din acest an, care va compensa impactul negativ asupra lanțurilor de aprovizionare și a infrastructurii.

„Cutremurul a afectat într-o mare măsură zonele agricole, unde industria nu este foarte dezvoltată, astfel încât efectele negative la alte sectoare sunt limitate”, a explicat Beata Javorcik, economistul șef al BERD, informează Agerpres.

Vulnerabilitățile economiei turcești

Previziunile privind economia Turciei, cel mai mare beneficiar al fondurilor BERD, au fost revizuite în scădere, de la 3,5% la 3% în 2023, fără a se lua în considerare în aceste previziuni impactul cutremurului.

BERD mai avertizează că sporirea cererilor de finanțare externă și incertitudinile politice asociate cu alegerile de anul acesta vor crea vulnerabilități economice semnificative. Totodată, instituția mai apreciază că „deprecierea lirei turceşti, care din 2015 depăşeşte inflaţia, a stimulat o creştere rapidă a exporturilor ţării, datorită costurilor mai scăzute exprimate în dolari SUA”.

Analiștii încearcă că estimeze cum vor afecta cutremurele de pe 6 februarie economia Turciei, țară al cărei PIB este de 819 miliarde de dolari și care deja se confruntă cu creşterea dezechilibrelor ca urmare a unor politici neortodoxe destinate limitării inflaţiei şi diminuării dobânzilor.

Însă rolul regiunii afectate în economia Turciei complică sarcina estimării impactului. Pe hârtie, cele 10 provincii care au fost cele mai afectate de calamitate au o pondere relativ mică în PIB-ul țării.

Aceste provincii fac însă parte dintr-un important coridor industrial şi agricol care joacă un rol crucial pentru prosperitatea Istanbulului şi a altor mari oraşe. Potrivit analiștilor de la Oxford Economics, numai perturbările pe termen scurt ale activităţii în cele zece provincii vor şterge între 0,3% şi 0,4% din PIB.

Pagubele din zonele agricole ar putea duce la mai multe probleme

Daunele din zonele agricole ar putea cauza probleme în aprovizionarea cu alimente şi o majorare a inflaţiei, în condițiile în care indicele preţurilor de consum este deja la aproape 60%. Din cauza preferinței lui Recep Tayyip Erdogan pentru o politică monetară relaxată, prețurile au rămas neancorate, iar Turcia are acum una dintre cele mai mari rate ale inflației din lume.

Deși cutremurele au amplificat „sentimentul pesimist general” cu privire la acţiunile turceşti, perspectivele lor pe termen lung vor depinde de inflaţie, de „politicile neortodoxe” ale lui Erdogan, dar şi de alegerile din luna mai, spune Nenad Dinic, analist la Bank Julius Baer.

„Va fi nevoie de mai multe luni pentru a stabili impactul economic, având în vedere că pierderile directe şi indirecte de pe urma cutremului sunt necunoscute.

Pe termen scurt, însă, ţara va avea nevoie urgent de măsuri fiscale şi măsuri de politică monetară, iar sprijinul internaţional este o necesitate pentru a asigura stabilitatea întregii regiuni”, a explicat Simon Quijano-Evans, economist şef la Capital Management.