Cele opt tari care au reusit sa adere in 2004 la UE nu mai au nevoie de sprijin din partea Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare. Resursele institutiei vor fi dirijate cu precadere catre noi si vecinii de la est si sud.

Puterea economica a Cehiei, Ungariei, Poloniei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Sloveniei si Slovaciei s-a intarit considerabil in ultimii ani. “Investitiile bancii in aceste tari vor scadea, iar de anul viitor vom incepe sa ne inchidem birourile si sa ne redirijam resursele spre estul si sudul Europei, in tari in care finantarile BERD sunt mai necesare”, a declarat presedintele BERD, Jean Lemierre, la Reuniunea anuala a bancii, organizata saptamana trecuta la Londra.


In afara finantarilor traditionale, in Romania BERD va incerca sa sprijine si dezvoltarea pietei de capital. Cum statul roman nu s-a mai imprumutat din toamna anului trecut prin emisiuni de titluri in lei, piata fiind lipsita de o curba a randamentelor care sa ofere investitorilor un reper, institutia financiara internationala va incerca sa ii tina locul. “Vom lansa o emisiune de titluri denominate in lei. Asteptam ca excesul de lichiditate existent acum in Romania sa se diminueze, lucru care credem ca se va intampla anul viitor”, ne-a declarat Isabelle Laurent, deputy tresurer BERD. Pana atunci, institutia financiara va astepta si rambursari la imprumuturile mai vechi. “Titlurile denominate in lei vor fi listate atat pe piata romaneasca, cat si in strainatate. Imprumutul, cu rata flotanta, va insuma echivalentul a 50-100 milioane de dolari”, precizeaza Laurent. Potrivit afirmatiilor sale, maturitatea si celelalte detalii ale imprumutului vor fi stabilite in perioada urmatoare. Reprezentanta BERD se asteapta la un interes deosebit pentru titlurile denominate in lei din partea investitorilor straini, considerand, insa, ca predominante for fi achizitiile institutiilor financiare romanesti.


Prezent la reuniunea BERD de la Londra, ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, a aratat ca artistii sofisticati ai pietelor financiare ar trebui sa faca educatie in tari ca Romania, daca vor sa aiba succes, in conditiile in care statul are dificultati in a sprijini dezvoltarea pietei de capital. Emisiunile de titluri in moneda locala par a nu-si gasi sensul atunci cand statul are venituri mari din privatizare, cand sunt constrangeri de politica fiscala inaintea integrarii sau cand exista oricum o perspectiva de trecere la moneda euro. “Avem si o problema de limbaj. Vorbiti o limba pe care nimeni nu o intelege in Romania. De aceea si eficienta activitatii dumneavoastra este putin inteleasa, oamenii cred ca vreti doar dobanzi mari, veniti la noi si apoi plecati. Avem nevoie de instrumentele dumneavoastra, si trebuie sa ne invatati sa le utilizam”, a afirmat Vladescu in fata reprezentantilor mai multor institutii financiare internationale si banci de investitii. In replica, vicepresedintele BERD, Steven Kaempfer, a concluzionat: “Deci este o prioritate pentru dumneavoastra sa vedeti doar cum se dezvolta piata de capital in Romania”.

Experienta altor tari

• Titlurile In moneda locala au fost testate deja de BERD in regiune.



• Emisiuni de eurobonduri, pe termen lung, au fost facute, pana acum, in coroane cehe (in 2001), forinti maghiari (prima emisiune in 1994, apoi in 2001 si cel mai recent in 2004), coroane estoniene (1999), coroane slovace (cea mai recenta in 2002), zloti polonezi (cea mai recenta in 2000) si ruble rusesti (2005 si 2006)

• In Rusia, BERD a fost prima institutie internationala care a vandut titluri denominate in ruble. In 2005, emisiunea a insumat 5 miliarde de ruble (140 milioane euro), pe termen de cinci ani si rata flotanta.

• Printre alte inovatii, tranzactia din Rusia a condus si la crearea unui nou index al pietei monetare (Moscow Prime Offered Rate), care serveste drept reper institutiilor financiare ce doresc sa se imprumute in ruble.