Investiţia Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în acţiuni ale companiei Transgaz reprezintă un prim pas în strategia instituţiei financiare de a susţine dezvoltarea operatorului naţional de transport. Important este să vrea şi Transgaz.
BERD intenţionează să susţină compania Transgaz în vederea identificării modalităţii optime de valorificare a potenţialului de economisire a emisiilor de dioxid de carbon, se arată într-un anunţ recent al instituţiei. Nu este prima dată când se vorbeşte de acest proiect. Reprezentanţii BERD şi cei ai Transgaz au discutat, de mai multă vreme, posibilitatea punerii în practică a unei iniţiative prin care operatorul de gaze să fie asistat la aplicarea unui mecanism prin care să obţină finanţare din „creditele de carbon“.
„Proiectul propus va permite Transgaz să genereze ceea ce va fi cel mai mare proiect din România privind emisiile de carbon. Scopul este de a demonstra posibilitatea utilizării „creditelor de carbon“ ca un nou mecanism de finanţare (o sursă suplimentară de asigurare a lichidităţilor)“, se arată într-un comunicat al BERD. Aceasta ar urma să fie prima tranzacţie cu „credite de carbon“ din sectorul gazelor naturale, se mai precizează în anunţul BERD. Nu la fel de optimist este directorul general al Transgaz, Ioan Rusu. Acesta ne-a precizat că este un proiect mai vechi care a fost stopat la un moment dat şi care se repune acum pe tapet. „Proiectul este de dinainte de a fi eu numit director general şi nu are nimic concretizat. Nici nu avem prea multe idei despre cum ar putea fi pus în practică“, a declarat Ioan Rusu. El a precizat că s-a primit o adresă din partea Ministerului Economiei şi Finanţelor prin care s-a cerut punctul de vedere al companiei vizavi de acest proiect.
Practic, în cadrul proiectului, ar urma să se facă o evaluare exactă a creditelor de carbon (unităţi de reducere a emisiilor de dioxid de carbon – ERU) care vor rezulta în urma investiţiilor pe care Transgaz le are programate, iar BERD va acorda asistenţă în cadrul procesului de transformare a acestor „credite“ în bani, au explicat experţii instituţiei financiare. Orice companie care realizează o investiţie ce ajută la reducerea cantităţii de emisii de dioxid de carbon dispune, în cuantumul economiei de emisii realizată, de credite de carbon pe care le poate valorifica. Procedura prin care se ajunge la obţinerea de fonduri de pe urma acestor unităţi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră este însă una complexă şi de durată, susţin specialiştii de mediu. Spre deosebire de certificatele de gaze cu efect de seră, aceste credite de carbon sunt rezultatul unor proiecte concrete. După realizarea unui astfel de proiect, ţara în care s-a investit transferă respectivele unităţi de reducere a emisiilor – prin registrele naţionale – statului care a realizat investiţia.
O primă evaluare a potenţialului de credite de carbon ce pot fi generate de investiţiile Transgaz a fost deja realizată în baza „Programului Industrial de Eficienţă Energetică“, pentru care guvernul olandez a acordat un grant de 25.000 de euro.
Acordarea de asistenţă în stabilirea mecanismului de valorificare a creditelor de carbon reprezintă, de altfel, şi una din raţiunile care a stat la baza deciziei BERD de a investi în acţiunile Transgaz.
Strategie de investiţii
EXTINDERE ŞI REABILITARE
Transportatorul naţional de gaze are planificate pentru perioada 2008-2013 investiţii totale de circa 530 de milioane de euro, din care aproximativ 280 de milioane pentru dezvoltarea reţelei, iar diferenţa pentru lucrări de reabilitare.
Din cele aproximativ 250 de milioane de euro destinate lucrărilor de reabilitare, peste 40 de milioane vor fi alocate anual, în perioada 2008-2011, circa 35 de milioane în 2012 şi 50 de milioane în 2013. Directorul general al Transgaz a explicat că sumele pentru aceste lucrări sunt incluse în tariful de transport. Pentru componenta de dezvoltare a reţelei, fondurile vor fi asigurate din sursele proprii ale companiei.
În primele şase luni ale acestui an, Transgaz a obţinut venituri din exploatare de 503 milioane lei, cea mai mare parte a acestora provenind din serviciile de transport (340 milioane lei).
