Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) au planuri mari în România. BEI şi-a deschis recent biroul de la Bucureşti, pentru „a pune umărul“ la creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene. La rândul său, BERD, datorită unui portofoliu consistent de proiecte, a ajuns să aibă la Bucureşti cel de-al doilea birou ca mărime din cele 29 de ţări în care operează. Fondurile europene post-aderare i-a determinat pe reprezentanţii celor două bănci să se aşeze la aceeaşi masă, alături de Comisia Europeană, pentru a oferi consultanţă şi bani marilor proiecte de infrastructură şi mediu din România. Într-o primă etapă, au fost identificate 80 de proiecte în valoare totală de circa 10 miliarde de euro.
BERD: «Lucraţi cu noi pentru pregătirea proiectelor»
Capital: Aţi primit deja solicitări pentru proiecte de infrastructură?
Hildegard Gacek: BERD a început din 1995 să acorde sprijin financiar pentru proiectele de infrastructură. În prezent, banca este implicată în proiecte privind reţelele de apă şi canalizare, managementul deşeurilor, reţelele de termoficare, precum şi în proiectele pentru reţeaua de drumuri regionale şi transport urban în peste 20 de oraşe ale ţării.
Capital: Care sunt proiectele prioritare pentru România în ceea ce priveşte accesarea fondurilor postaderare în următorii şapte ani?
Hildegard Gacek: Pregătirile pentru accesarea viitoarelor fonduri europene sunt în curs şi se aşteaptă aprobarea programelor operaţionale de către Comisia Europeană. Odată declanşată procedura, BERD va oferi cofinanţarea necesară implementării proiectelor. Principalele programe pentru România vizează modernizarea agriculturii, creşterea accesului la finanţare a IMM-urilor, dezvoltarea infrastructurii de transport, inclusiv participarea sectorului privat, restructurarea sectoarelor de energie electrică, gaze şi petrol. O altă prioritate este implicarea sectorului privat în producerea de energie din surse regenerabile, creşterea eficienţei energetice şi îmbunătăţirea sistemului sanitar.
Capital: Cât va aloca Comisia Europeană pentru România prin intermediul Programului JASPERS?
Hildegard Gacek: Programul JASPERS implică, pe lângă finanţarea Comisiei Europene, asistenţă din partea BERD şi BEI pentru pregătirea proiectelor ce vor beneficia de fonduri postaderare. Autorităţile române au solicitat asistenţă prin intermediul Programului JASPERS pentru mai multe proiecte privind reţelele de apă şi canalizare, drumuri, căi ferate, transport aerian şi creşterea eficienţei energetice. Totalul acestor proiecte este de peste nouă miliarde de euro. Trebuie spus că Programul JASPERS nu acoperă în totalitate pregătirea proiectelor, ci doar rezolvă problemele specifice sau pregăteşte anumite părţi ale proiectului.
Capital: Câţi angajaţi ai BERD vor lucra direct pentru a oferi asistenţă beneficiarilor români care doresc să acceseze fondurile europene?
Hildegard Gacek: Datorită portofoliului mare de proiecte, BERD are în Bucureşti cel de-al doilea birou ca mărime din cele 29 de ţări unde operează.
Capital: Care este cel mai important proiect la care a participat BERD în România?
Hildegard Gacek: Toate proiectele sunt la fel de importante, fiindcă ajută în aceeaşi măsură trecerea la economia de piaţă şi la dezvoltarea economică a ţării dumneavoastră. BERD a finanţat peste 190 de proiecte în România, cu o valoare totală de mai mult de 3,5 miliarde de euro.
Capital: Pe baza experienţei anterioare, care credeţi că va fi gradul de absorbţie al României în ceea ce priveşte fondurile structurale şi de coeziune în următorii şapte ani?
Hildegard Gacek: Este greu de făcut o prognoză. România trebuie însă să înveţe din dificultăţile pe care le-a întâmpinat în accesarea fondurilor ISPA, dar şi din succesul unor proiecte, cum ar fi unele dintre cele cofinanţate de BERD.
Capital: Ce sfat le daţi celor ce doresc să acceseze fondurile europene şi să apeleze la sprijinul BERD?
Hildegard Gacek: Ar fi multe de spus, dar mesajul central este: lucraţi împreună cu noi în pregătirea şi implementarea proiectelor!
Capital: Doriţi să vă implicaţi în privatizarea CEC, după modelul BCR?
Hildegard Gacek: Dorim să ne implicăm în privatizarea CEC, dar până acum Guvernul sau CEC nu ne-a invitat la o discuţie pe această temă.
Capital: Sectorul bancar are o pondere mare în proiectele finanţate de BERD în România. Veţi continua să aveţi o implicare la fel de puternică şi în viitor?
Hildegard Gacek: Da, BERD a făcut investiţii importante în sectorul bancar din România, iar rezultatele se văd cu ochiul liber: acesta este cel mai dezvoltat sector din ţară. Stimularea creşterii acestuia conduce la dezvoltarea altor sectoare, cum ar fi cel al construcţiilor, a industriei constructoare de automobile etc. Vom continua să sprijinim sectorul bancar şi să introducem noi produse, cum ar fi cel destinat dezvoltării rurale şi cel pentru creşterea eficienţei energetice, în cooperare cu UE.
Capital: În afară de BCR, care au fost proiectele de equity din care EBRD a obţinut cele mai mari venituri?
Hildegard Gacek: În sectorul financiar, cel mai mediatizat proiect care a adus venituri mari a fost BCR. Dar şi proiecte ca Banca Bucureşti, Arctic Găieşti, Banca Transilvania şi Terapia. Toate acestea sunt poveşti de succes, poate mai puţin în termeni financiari, cât din punctul de vedere al valorii adăugate prin privatizarea unei firme locale sau prin atragerea investitorilor strategici în ţară.
Hildegard Gacek, director berd În românia
DATA ŞI LOCUL NAŞTERII: 1952, Germania
STUDII: a absolvit Facultatea de Comerţ Exterior din Wuppertal, Germania şi are masteratul în Comerţ Internaţional; licenţiată în engleza de afaceri şi posesoare de MBA
ACTIVITATE PROFESIONALĂ: peste 25 de ani de experienţă în domeniul bancar internaţional, în proiecte de finanţare, proiecte de consultanţă financiară şi de finanţări corporatiste; s-a alăturat echipei BERD din Londra în martie 1998 şi din 2000 a devenit director pentru Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia şi Moldova; din septembrie 2002, a fost numită director pentru România.
BERD în România
• De la 1 ianuarie 2007, banca a semnat 175 de proiecte, care totalizează peste 3,3 MILIARDE DE EURO. Circa 63% din investiţii sunt în sectorul privat.
• În 2006, BERD a semnat 27 DE PROIECTE. Printre acestea se numără împrumuturile acordate Băncii Române pentru Dezvoltare, Băncii Transilvania, OTP România etc.
• De asemenea, tot anul trecut au fost finanţate lucrările de reparaţie a drumurilor din judeţul Braşov, sistemul de transport public din Sibiu, sistemul de colectare a deşeurilor din judeţul Argeş, repararea SISTEMULUI DE TERMOFICARE din Timişoara, sistemul de tratate a apelor uzate din Bucureşti etc.
BEI: «E suficient să ne daţi un telefon sau un e-mail»
Capital: Recent aţi deschis primul birou din România, acesta fiind al doilea din Europa Centrală şi de Est, după cel de la Varşovia. De ce abia acum?
Von Thadden: Timp de peste 14 ani, BEI a fost activă în România, acordând împrumuturi de aproximativ cinci miliarde de euro. Decizia de a deschide biroul de la Bucureşti la scurt timp după ce România a devenit stat membru al UE face parte din strategia băncii de a-şi dezvolta progresiv reţeaua. România este de asemenea acţionar al BEI şi se aşteaptă ca biroul de la Bucureşti să joace un rol important în promovarea contactelor cu parteneri români.
Capital: Veţi colabora cu BERD pe programul JASPERS destinat beneficiarilor din România. Au sosit deja solicitări pentru asistenţă?
Von Thadden: BEI vede în JASPERS un instrument foarte important pentru dezvoltarea economică a României. În cadrul Planului Anual pentru 2006 şi 2007 au fost identificate 80 de proiecte prin care Programul JASPERS poate fi utilizat în România. Totalul granturilor de la Uniunea Europeană este de zece miliarde de euro. Este vorba de 15 proiecte din sectorul transporturilor, care totalizează circa şase miliarde de euro, şi 65 de proiecte de mediu, în valoare de 3,5 miliarde de euro. Cele mai importante proiecte de transport implică, de exemplu, modernizarea căii ferate Curtici-Simeria-Braşov-Predeal (2,67 miliarde de euro), construcţia şi reabilitarea mai multor porţiuni de autostradă şi a unor drumuri naţionale (două miliarde de euro) şi îmbunătăţirea navigaţiei pe Dunăre (120 de milioane de euro). Proiectele de mediu presupun extinderea şi modernizarea reţelelor de canalizare în 37 de judeţe (2,4 miliarde de euro), a reţelelor de apă în 15 judeţe (300 de milioane de euro) şi reabilitarea grupurilor energetice de la Turceni (260 de milioane de euro).
Capital: Cât trebuie să investească România în proiectele de mediu în următorii ani pentru a se alinia standardelor din UE?
Von Thadden: România trebuie să investească masiv în proiecte de mediu. În ţara dvs., doar 52% din populaţie este conectată la reţeaua de apă şi canalizare, iar 71% din apa uzată nu este tratată. Costul estimativ pentru a îndeplini cerinţele prevăzute în aquis-ul comunitar este 9,5 miliarde de euro, din care 5,7 miliarde sunt pentru tratarea apelor uzate şi 3,8 miliarde, pentru sistemul de canalizare.
Capital: Câţi angajaţi ai BEI vor oferi asistenţă beneficiarilor români de fonduri europene?
Von Thadden: BEI lucrează cu o echipă de specialişti bancari din Luxemburg. Ei sunt secondaţi de ingineri, economişti, avocaţi. În Bucureşti, echipa JASPERS are 14 angajaţi. Acestora li se vor alătura echipa pentru programul JEREMIE (pentru IMM-uri) şi echipa pentru programul JESSICA (destinat mediului urban). În prezent, pentru BEI lucrează 12 români, jumătate dintre ei lucrează la biroul din Bucureşti, cealaltă jumătate, la Luxemburg.
Capital: Ce proiecte credeţi că sunt importante pentru România în 2007?
Von Thadden: Proiectele de infrastructură continuă să fie prioritare pentru BEI. Esenţiale sunt şi investiţiile în sectorul energetic, proiectele privind dezvoltarea reţelei de transport (reabilitarea drumurilor, metroul şi aeroportul din Sibiu), dar şi lucrările necesare pentru prevenirea inundaţiilor.
Capital: Ce disfuncţionalităţi continuă să existe în derularea proiectelor?
Von Thadden: Absorbţia viitoarelor fonduri va reprezenta o provocare pentru România. Întârzierile în aplicarea unor proiecte finanţate de bancă au apărut din diverse cauze. De exemplu, cumpărarea terenurilor a constituit o dificultate în calea implementării proiectelor.
Capital: Un studiu recent al Consiliului Naţional al IMM-urilor din România arată că majoritatea firmelor nu sunt interesate să obţină finanţare europeană din cauza birocraţiei foarte mari. În aceste condiţii, cum credeţi că va fi stimulată creşterea competitivităţii?
Von Thadden: Sperăm ca IMM-urile să acceseze fondurile europene. Sectorul privat este foarte dinamic, iar IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei. Programul JEREMIE, care a fost lansat de Comisia Europeană, BEI şi Fondul European de Investiţii, vine în sprijinul firmelor mici şi mijlocii. Separat, BEI va acorda, prin intermediul băncilor locale, credite pentru IMM-uri.
Capital: Care sunt paşii ce trebuie urmaţi de cei care vor să obţină finanţare BEI?
Von Thadden: Atunci când este vorba de un proiect important, e suficient un telefon, un e-mail sau o scurtă vizită la biroul din Bucureşti. Este important de ştiut că BEI se poate implica doar în împrumuturi directe pentru investiţii de cel puţin 25 de milioane de euro şi nu poate finanţa mai mult de 50% din costul total al proiectului. Pentru proiecte mai mici, BEI colaborează cu băncile locale.
Capital: Aţi avut probleme cu rambursarea creditelor acordate în România?
Von Thadden: Suntem mândri că în 14 ani nu am avut probleme majore cu proiectele din ţara dumneavoastră. Acestea valorează circa cinci miliarde de euro. România este un bun debitor.
Goetz Von Thadden, director BEI în România
DATA ŞI LOCUL NAŞTERII: 1966, Germania
STUDII: Licenţiat în Istorie şi Economie al Universităţilor din Köln, Cracovia, Londra şi Varşovia (1987 – 1991); doctor în economie al London School of Economics (1994)
ACTIVITATE PROFESIONALĂ: Consultant pentru privatizare al unor companii de consultanţă în Lituania, Polonia şi Uzbekistan (1995-1997); consultant financiar, în cadrul unor bănci de investiţii, în Europa Centrală şi de Est şi ulterior în America Latină (1997-2001); senior officer pentru împrumuturi în cadrul BEI (2001-2005); din 2007, directorul BEI în România.
BEI în România
• Din 1993 şi până în prezent, banca a acordat finanţări de circa CINCI MILIARDE DE EURO pentru proiecte de transport (61% din totalul împrumuturilor), mediu, în special reconstrucţie în urma pagubelor produse de inundaţii (15%), sănătate şi educaţie (7%) etc.
• În 2006, investiţiile BEI din România au fost de circa 690 DE MILIOANE DE EURO
• Printre proiectele aprobate de BEI se numără extinderea liniei a V-a de metrou (370 de milioane de euro), refacerea reţelelor de apă din diferite municipii (41,5 milioane de euro), credit de 80 DE MILIOANE DE EURO acordat pentru Tengelmann Retail România etc.
