Pe ce am dat cei mai mulţi bani în 2007? Se pare că pe bere, conform companiei de studii de piaţă Nielsen, acest produs înregistrând vânzări totale de aproape 700 milioane de euro.
Pentru al treilea an consecutiv, berea îşi adjudecă primul loc în topul celor mai bine vândute produse – cu menţiunea că statisticile Nielsen nu includ anumite alimente de strictă necesitate, cum ar fi pâinea, carnea neprocesată, fructele şi legumele proaspete.
Românii au cheltuit, aşadar, anul trecut, 2,3 miliarde de lei pentru a petrece, la domiciliu, în compania „blondelor cu guler alb“, preferatele majorităţii. Adică o sumă mai mare cu aproape 30% decât în 2006.
Din perspectiva cantităţilor de bere vândute în retail, brandul Bürger (European Drinks) este liderul categoriei, în timp ce marca Timişoreana (Ursus Breweries) deţine prima poziţie din punct de vedere valoric.
Consumul de bere creşte de la an la an, indiferent de condiţiile climaterice, pierzând, treptat, din „reputaţia“ de produs sezonier. Pe lângă faptul că avem de a face cu una dintre industriile cele mai competitive din România şi cu o aglomerare de mărci pe toate segmentele de calitate şi preţ ale pieţei, se pare că românii au devenit extrem de sensibili la campaniile de comunicare a brandurilor, derulate de producători. Pe de altă parte, aceştia din urmă au o contribuţie notabilă în economia românească. Membrii Asociaţiei „Berarii României“, de exemplu – adică Heineken România, InBev România, United Romanian Brewers Bereprod şi Ursus Breweries -, care deţin peste 70% din vânzări, au investit, de când activează pe piaţa românească, peste 766 de milioane de euro, au creat 4.400 de locuri de muncă şi au plătit, numai în anul 2007, taxe la bugetul de stat în valoare de 264 de milioane de euro.
Băuturile răcoritoare carbonatate ocupă locul al doilea în clasamentul Nielsen. Primii cinci producători – Coca-Cola, European Drinks, Pepsi Co., Gamma&Gamma Satu Mare şi Con Suc Suceava – deţin 82,8% din vânzările cantitative. Ca valoare a vânzărilor, locurile patru şi cinci revin companiilor Romaqua Group şi Cadbury, care, împreună cu primele trei menţionate anterior, acaparează o cotă de 91,8%. Coca-Cola este brandul lider, atât ca volum, cât şi ca valoare în totalul pieţei.
Categoria „cafea“, în care includem toate variantele acesteia – boabe şi măcinată, instant, specialităţi -, deţine poziţia a treia în top şi înregistrează o creştere a vânzărilor valorice de 17,3%, faţă de anul 2006. Cafeaua boabe şi măcinată are cea mai mare pondere (60%), urmată de instant (23%).
Pe piaţa apei minerale, Borsec (Romaqua Group) este lider în vânzări, atât cantitativ, cât şi valoric, următoarele locuri fiind adjudecate de Izvorul Minunilor (European Drinks) şi Izvorul Alb (Dorna). Din informaţiile furnizate de Nielsen, reiese că, anul trecut, s-a băut mai multă apă plată decât în 2006, însă cea carbonatată continuă să domine categoria (57,2% în 2006, respectiv 55,9% în 2007).
Cris-Tim, Caroli, Campofrio, Unicarm Satu Mare şi Aldis Călăraşi îşi împart o treime din piaţa salamurilor, ca volum al vânzărilor, segmentul cel mai reprezentativ fiind cel al produselor fierte şi afumate (62,1%, cantitativ, 56,9%, valoric). Cris-Tim, Caroli şi Camprofio reprezintă, totodată, şi numele mărcilor cu cea mai mare pondere în vânzări.
„O scumpete“ de coş de cumpărături
Per total, primul an „european“ se remarcă printr-un mediu mai dinamic şi mai competitiv, atât pentru piaţa bunurilor de larg consum (FMCG), cât şi pentru comerţ. Informaţiile furnizate de GfK România indică, în 2007, o creştere a cheltuielilor pentru alimente, în moneda naţională, cu 16% peste nivelul anului precedent. Factorul care a contribuit cel mai mult la acest trend a fost creşterea în valoare a coşului de cumpărături.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în anul 2007, alimentele, cu o pondere în coşul mediu de consum de 38,92%, s-au scumpit cu 9,14%, ceea ce a contribuit la accentuarea inflaţiei. Cea mai semnificativă majorare de preţ s-a înregistrat la uleiul comestibil (cu 44,1%). Conform Nielsen, anul trecut s-a cumpărat ulei în valoare de 516,2 milioanede lei, ceea ce înseamnă o creştere procentuală de 96,6%, faţă de anul precedent. Totuşi, vânzările cantitative au fost şi ele semnificativ mai mari, cu 82%, fapt ce dovedeşte că, cel puţin deocamdată, evoluţia acestui segment nu poate fi pusă exclusiv pe seama scumpirilor.
