de ulei si bere si procesarea laptelui. In cazul carnii sau al produselor de panificatie, strainii sunt inca exceptii.Cine isi mai aduce aminte de cozile la alimente de acum mai bine de 15 ani nu poate sa nu fie surprins de schimbarile consistente ce au avut loc de atunci. In spatele varietatii de forme si de sortimente, se afla investitii apreciabile, multe din acestea venind de peste hotare. „Companiile straine au investit circa 120 de milioane de euro in sectorul de procesare a laptelui, spune Valeriu Steriu, presedintele patronatului din domeniul lapteului, APRIL. Investitorii straini din aceasta industrie provin in cea mai mare parte din Uniunea Europeana. Sunt prezenti pe piata giganti precum Danone si Friesland, dar si jucatori foarte specializati, precum Hochland, care produce doar branzeturi. Acesta din urma a investit pana acum 16 milioane de euro in cele doua fabrici din Romania. „Principalele atuuri ale pietei romanesti sunt stabilitatea politica si cresterea pietei din ultimii ani. La minusuri, mentionez instabilitatea legislativa si problemele agriculturii, precum lipsa de investitii in zootehnie si faramitarea excesiva a suprafetelor agricole“, afirma Sergiu Mititelu, director de vanzari al grupului.Industria zaharului este in totalitate dominata de multinationalele straine. Agrana din Austria (doua fabrici), SDHF din Franta si consortiul Pheifer & Langen – Cristal Union (Germania, Franta) controleaza cele patru unitati de procesare a sfeclei de zahar ce vor primi cote din 2007. Potrivit lui Ioan Armenean, presedintele patronatului in domeniu, companiile europene au investit cam 20 de milioane de la sfarsitul anilor ‘90, cand sectorul de procesare a sfeclei de zahar a fost privatizat.Legata strans de industria zaharului, productia de dulciuri a beneficiat si ea de investitii straine. Elvetienii de la Kraft Jacobs Suchard au investit peste 22 de milioane de dolari in acest domeniu. Pe piata cafelei, compania israeliana Elite a investit peste 10 milioane de dolari intr-o unitate de productie din Romania.Berea a atras cele mai mari investitii straine din toata industria alimentara. Potrivit datelor furnizate de catre asociatia patronala „Berarii Romaniei“, cele patru companii membre au investit peste 420 de milioane de euro in piata locala. Brau Union, Compania de Bere Romania, detinuta de SAB Miller, Interbrew si United Romanian Brewries Bereprod SRL, companie a concernului Carlsberg, controleaza circa 70% din piata. Moraritul si panificatia nu au atras prea multi investitori straini. Caracterul foarte fragmentat al pietei si cererea inca mica pentru produsele ambalate, cu valoarea adaugata mai mare, au tinut companiile straine departe de acest sector. O exceptie notabila este compania grecesca Loulis, care a construit la Cernica, in apropierea Bucurestiului, un complex de morarit si panificatie de 80 de milioane de euro. O alta exceptie este Vel Pitar din Ramnicu-Valcea. Societatea este detinuta de fondul de investitii Broadhurst, care controleaza 77% din companie si care a investit, doar in ultimii trei ani, peste 10 milioane de dolari. O alta piata fragmentata si cu putini investitori straini este cea a carnii. Procesatorul spaniol Campofrio a investit peste 20 de milioane de euro pe piata noastra, la care se adauga investitii mai modeste in industria avicola, ale unor firme din Orientul Apropiat si Turcia.Producatorii straini au investit peste 100 de milioane de euro in vinul romanesc. In industria uleiului, investitiile de pana acum ale strainilor se ridica la circa 30 de milioane de euro. Cea mai mare parte a investitiilor a fost realizata de doi investitori americani, Cargill si Bunge.Cresterea economica din ultimii ani si integrarea in Uniunea Europeana vor stimula vanzarile de produse alimentare si, evident, venirea capitalului strain.

Ce capcane le intinde industria alimentara vesticilor?

• In general, asigurarea materiilor prime de origine agricola reprezinta principala piedica. De la carnea de porc la legume si de la lapte la grau, au existat intotdeauna probleme de calitate, de standardizare a marfii si, nu de putine ori, de cantitate.
• Piata anumitor produse functioneaza cu doua viteze, fapt de descurajeaza investitiile. In cazul painii, circa 40% din piata este reprezentata de vanzarile la negru. In cazul carnii, functioneaza cateva sute de mici firme ce nu respecta legislatia europeana si care isi permit sa vanda sub preturile celor care au investit in protectia mediului si siguranta alimentelor.
• Schimbarea frecventa a legislatiei descurajeaza investitiile. Afacerile sufera de pe urma modificarilor succesive ale Codului muncii sau ale politicii fiscale.

Berea ii atrage pe investitorii straini

Banii strainilor „prefera“ berea, laptele si vinul. In domeniul carnii si al panificatiei, ponderea investitiilor straine ramane scazuta in volumul total al pietei – sub 10%. In schimb, strainii controleaza piata zaharului si a uleiului. Alte investitii straine semnificative s-au inregistrat in domeniul produselor zaharoase, chipsurilor din cartofi si al cafelei.