Preşedinta Comisiei pentru Afaceri Economice şi Monetare din Parlamentul European, Pervenche Beres, anticipează că efectele crizei financiare din Statele Unite pot ajunge, cu întârziere, şi în ţara noastră. Pentru a ne feri de consecinţe negative, crede că băncile străine, foarte active în România, trebuie atent supravegheate şi că sistemul bancar autohton are nevoie de mai multă transparenţă. Capital: Zilele trecute, la solicitarea dumneavoastră, Parlamentul Europe
Preşedinta Comisiei pentru Afaceri Economice şi Monetare din Parlamentul European, Pervenche Beres, anticipează că efectele crizei financiare din Statele Unite pot ajunge, cu întârziere, şi în ţara noastră. Pentru a ne feri de consecinţe negative, crede că băncile străine, foarte active în România, trebuie atent supravegheate şi că sistemul bancar autohton are nevoie de mai multă transparenţă.
Capital: Zilele trecute, la solicitarea dumneavoastră, Parlamentul European l-a audiat pe şeful Băncii Centrale Europene (BCE) în legătură cu situaţia de criză de pe piaţa financiară americană. Care au fost concluziile audierii?
Pervenche Beres: Domnul Jean-Claude Trichet, preşedintele BCE, a fost invitat la Parlament pentru a explica natura intervenţiei băncii pe piaţă, prin injectarea celor peste 200 de miliarde de euro, în urma crizei din Statele Unite. Situaţia a fost provocată de o bancă americană, care a lansat un produs prea complex şi care a subevaluat riscurile. Ne-am interesat cum vor fi afectate pieţele europene de problemele care au apărut în peste Ocean în ceea ce priveşte creditul ipotecar.
Capital: Cât de expuse sunt băncile europene şi cele româneşti la criza din Statele Unite?
Pervenche Beres: Şocul a fost resimţit în Germania, Franţa şi Italia. Deocamdată, ţara dumneavoastră nu a fost afectată în mod direct. Cu toate acestea, trebuie să fiţi foarte atenţi. Pe piaţa românească activează multe bănci străine, care, la sediile centrale din ţara de origine, este posibil să fi avut ceva dificultăţi legate de criza din Statele Unite. Cu alte cuvinte, unda de şoc s-ar putea resimţi cu întârziere şi în România. Însă, este prea devreme pentru a afla, la nivel macro, care este cu adevărat impactul crizei americane.
Capital: Cum ne putem proteja?
Pervenche Beres: Dacă ne referim strict la România, unde băncile străine sunt foarte active, funcţionarea acestora trebuie atent supravegheată.
Capital: Este nevoie, în momentul de faţă, de intervenţii suplimentare ale autorităţilor pentru ieşirea din criză?
Pervenche Beres: Niciodată nu am susţinut că nu este nevoie de intervenţia autorităţilor. Consider că după o astfel de criză trebuie parcurse două etape. Prima este recâştigarea încrederii în piaţa creditelor, prin stabilizarea dobânzilor şi a lichidităţii pieţei până la 1 octombrie. Astfel, vom reuşi cu toţii să depăşim primele efecte ale crizei. Apoi, urmează să ne concentrăm asupra dispoziţiilor care trebuie să reglementeze piaţa creditelor, a supravegherii acesteia, dar şi a potenţialelor conflicte de interese. Atenţie, nimeni nu poate garanta că o astfel de criză nu va reapărea mai devreme sau mai târziu. În calitate de preşedintă a Comisiei pentru Afaceri Economice şi Monetare, privesc cu precauţie situaţia creată pe piaţa financiară din Statele Unite. De aceea, pentru a limita riscurile viitoare, Parlamentul European i-a cerut preşedintelui Trichet să supravegheze cu atenţie serviciile şi piaţa financiară.
Capital: Efectele crizei financiare indică şi o vulnerabilitate a reglementărilor din acordul Basel 2?
Pervenche Beres: Este greu de făcut această apreciere acum, fiindcă Basel 2 va fi implementat complet abia anul viitor, în luna ianuarie. Putem însă încerca să aflăm care ar fi fost efectele crizei asupra băncilor europene dacă Basel 2 ar fi fost complet implementat.
Capital: Care sunt punctele vulnerabile ale sistemului bancar european şi ale celui românesc?
Pervenche Beres: Aveţi nevoie de transparenţă. Aceasta presupune obţinerea informaţiilor despre riscurile care trebuie asumate şi să ştiţi cum să utilizaţi aceste informaţii. Cred că acelaşi lucru este valabil pentru toate băncile europene.
Capital: Este 2014 o dată realistă în ceea ce priveşte adoptarea monedei unice europene de către România?
Pervenche Beres: Trecerea la euro este o decizie importantă, dar acest lucru trebuie să se întâmple mai târziu sau mai devreme. Îmi este greu să apreciez acum dacă această dată este potrivită pentru adoptarea monedei euro de către ţara dumneavoastră. Important este să puteţi controla creşterea ratei inflaţiei, care nu trebuie să depăşească un anumit prag.
Capital: Ce trebuie să facem pentru a putea păstra timp de trei ani defictul bugetar mai mic de 3% din PIB?
Pervenche Beres: Deocamdată, în România aveţi un deficit bugetar mic. Sigur, ar fi periculos dacă acesta ar creşte în următorii doi-trei ani şi ar depăşi 3% din PIB. Europa este încă marcată de ceea ce se întâmplă în Ungaria, ţară care a aderat la Uniunea Europeană acum trei ani şi care a înregistrat un dezechilibru major. De aceea, trebuie să aveţi grijă să nu pierdeţi acest avantaj pe care îl aveţi acum, păstrând deficitul sub 3%.
Capital: Ce riscuri privind creşterea inflaţiei există în Europa şi în România? Puteţi face un pronostic în cele două cazuri? Puteţi face o prognoză?
Pervenche Beres: Sigur, nimeni nu poate cere României un control al preţurilor. Însă, ar trebui iniţiate dezbateri asupra modului în care sunt acestea stabilite, cât de reale sunt, şi asupra modului în care sunt adaptate salariile la rata inflaţiei. Întreaga Europă se confruntă cu un deficit al forţei de muncă şi, probabil, şi România se va confrunta cu probleme similare. Deficitul de forţă de muncă este legat de nivelul salarial. De aceea, România va avea mari dificultăţi dacă salariile nu vor fi corelate cu rata inflaţiei. În ceea ce priveşte pronosticurile, mă abţin.
Carte de vizită
DATA ŞI LOCUL NAŞTERII
10 martie 1957, Paris
STUDII
Licenţiată a Institutului de Ştiinţe Politice din Paris (1978)
ACTIVITATE PROFESIONALĂ
Director administrativ în cadrul Adunării Naţionale (1981 -1986), consilier al lui Laurent Fabius, preşedintele Adunării Naţionale (1988 -1992), secretar naţional al Partidului Socialist Francez (1993-1995), preşedinta Stângii Europene – Franţa (din 1995), prim-vicepreşedintă a Mişcării Europene – Franţa (din 1995), membră a Parlamentului European (din 1994), preşedinta Delegaţiei Socialiste Franceze la Parlamentul European (1997-2004). În prezent, este preşedinta Comsiei pentru Afaceri Economice şi Monetare din Parlamentul European.