Berile exotice, singurele care mai înregistrează creşteri ale vânzărilor pe timp de criză

Câteva mărci de bere de import, cu nume exotice, înregistrează creşteri ale vânzărilor măsurate în zeci de procente, pe o piaţă aflată în regres. Care este explicaţia? Este cert că piaţa berii nu se află în cel mai bun an al său. Există însă o excepţie, care tinde să scape neobservată: berea de import. În acest segment, unele branduri se laudă, anul acesta, cu creşteri de 40%. „Consumatorii români arată o deschidere tot mai mare spre berea de import, datorit

Câteva mărci de bere de import, cu nume exotice, înregistrează creşteri ale vânzărilor măsurate în zeci de procente, pe o piaţă aflată în regres. Care este explicaţia?

Este cert că piaţa berii nu se află în cel mai bun an al său. Există însă o excepţie, care tinde să scape neobservată: berea de import. În acest segment, unele branduri se laudă, anul acesta, cu creşteri de 40%. „Consumatorii români arată o deschidere tot mai mare spre berea de import, datorită obiceiurilor cu care se întorc din concediile pe care le petrec în străinătate“, spune Costin Ghindea, director general la Bavarom Trading, compania care importă branduri precum Bavaria, Tsingtao (China) sau Sapporo (Japonia).

Majoritatea berilor de import sunt de nişă, adresându-se nu numai consumatorilor cu venituri medii-mari, ci şi celor care se ataşează şi rămân fideli unui anumit tip de bere. Prin urmare, nu toate mărcile se descurcă la fel de bine, unii importatori mai mici fiind nevoiţi să-şi suspende activitatea. „Guinness (Irlanda) este considerată o specialitate în rândul berilor, ea stârnind pasiuni sau, să le spunem, antipatii – nu există cale de mijloc, astfel că rata de fidelizare a consumatorilor faţă de marcă este foarte mare“, spune Shachar Shaine, preşedintele URBB, producătorul Tuborg şi importatorul mărcii irlandeze. În 2008, Guinness a înregistrat vânzări mai mari cu 56% faţă de anul anterior.

O evoluţie aparte a avut marca Salitos (Mexic), importată în România de Stuff Distribution Grup. „Wersteiner s-a impus ceva mai greu pe piaţa românească şi din cauza pronunţiei mai dificile, dar s-a menţinut pe rafturile marilor retaileri în urma „curăţeniei“ pe care aceştia au efectuat-o între mărcile care nu aveau succes. De exemplu, în reţeaua Kaufland este cea mai vândută bere de import“, a mai spus managerul.

Băutura orăşenilor tineri şi cu bani

Care este profilul consumatorului care preferă berea de import? În primul rând, are venituri peste medie, pentru că preţul acestor produse este ceva mai ridicat. Expaţii şi cei care călătoresc mult în străinătate preferă, de asemenea, o bere mai scumpă.

Mai departe, segmentul care reprezintă mai puţin de 1% din vânzările de bere se diferenţiază şi mai mult. Salitos, spre exemplu, se adresează tinerilor cu vârste între 18 şi 40 de ani, în timp ce Wersteiner, liderul segmentului premium în Germania, conform importatorului, este preferată de consumatorii cu vârste peste 35 de ani, bărbaţii fiind ceva mai atraşi de acest brand în comparaţie cu femeile. Consumatorii de Guinness sunt persoane active, din mediul urban, care apreciază produsele de calitate şi puterea brandului, precum şi statutul pe care o marcă îl oferă consumatorului, explică Shachar Shaine. „Nu există diferenţe majore între consumatorii celor două brandur, Guinness şi Kilkenny, consumul de bere fiind pentru aceştia o modalitate de socializare, relaxare, de petrecere a unor momente speciale“, adaugă el.

Şi distribuţia este un element care diferenţiază aceste mărci de bere, deşi, conform preşedintelui URBB, 70% din consumul berilor de import se realizează în restaurante, cafenele şi baruri. Guinness şi Kilkenny sunt consumate cu precădere în pu­buri, de către clienţii fideli ai acestor localuri, care preferă să consume aici o bere irlandeză. Salitos se distribuie de către toţi marii retaileri, cu excepţia discounterilor, deoarece produsele nu se adresează clienţilor acestor tipuri de magazine.

Produsele Bavarom sunt comercializate în majoritatea hipermarketurilor din România şi în peste 1.200 de restaurante, cafenele şi baruri la nivel naţional, din care 400 în Bucureşti.

Bavarom a înregistrat, în primele nouă luni ale anului în curs, o cifră de afaceri de 2,1 milioane de euro, cu 23% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul creşterii consumului de bere de import.

„Pentru acest an, în condiţii normale, am fi ţintit afaceri de trei milioane de euro, însă din cauza situaţiei economice actuale ne-am reorientat şi am modificat ţinta la 2,5 milioane de euro“, a spus directorul Bavarom, adăugând că, anul trecut, compania a raportat vânzări de 2,2 milioane de euro.

Estimăm că piaţa berii de import va continua să se menţină pe un trend crescător, însă nu cu evoluţii spectaculoase.
Shachar Shaine, preşedinte URBB

5% este creşterea vânzărilor în volum pe piaţa locală, la peste 12.000 hectolitri, 33% fiind reprezentate de berea fără alcool

40% este creşterea înregistrată de Salitos anul acesta, contribuind semnificativ la avansul de 20% al afacerilor importatorului

12% este creşterea vânzărilor Paulaner în România, de la circa 1.000 de hectolitri în primele nouă luni ale anului 2008

3% este cota de piaţă pe care ar putea-o atinge berea de import în următorii 5 ani. În prezent, aceasta este sub 1%