Cu sandale, la temperaturi negative – o situaţie des întâlnită la oamenii fără adăpost. În Berlin, numărul lor creşte de la an la an, iar locuinţele sociale devin neîncăpătoare.
După ce traficul se linişteşte la gara centrală din Berlin, zeci de oameni se adună în faţa centrului de primire pentru înnoptări de urgenţă, pus la dispoziţie la subsolul clădirii de organizaţia caritabilă Kältehilfe („Ajutor pe timp de frig”).
Fiecare speră să-şi găsească aici un loc, un sac de dormit şi o farfurie de supă caldă. Măcar până a doua zi, când trebuie oricum să o ia de la capăt. Uneori au noroc. Alteori, spaţiul e supraîncărcat.
Voluntari care vorbesc limbi străine
Iar asta se întâmplă din ce în ce mai des. Una dintre cauze o reprezintă numărul tot mai mare de est-europeni care au nevoie urgentă de ajutor, odată cu venirea gerului în capitala Germaniei. Cei mai mulţi sunt din Polonia, România, Bulgaria, ţările baltice, Rusia şi Ucraina.
Kältehilfe a angajat acum, special pentru aceştia, voluntari care vorbesc limbi est-europene şi care îi pot consilia pe nevoiaşi. Aşa-numiţii „îngeri ai gheţii” se plimbă zilnic de la un adăpost la altul, oferindu-le celor care nu vorbesc germană ajutorul necesar. În unele locuri, peste jumătate din „chiriaşi” sunt veniţi din estul Europei.
Iarna, băncile sunt prea reci
În jur de 11.000 de oameni nu au locuinţă în Berlin, conform organizaţiei catolice germane Caritas. Pe unii îi ajută familia sau prietenii. Pe alţii, nimeni. Aceştia din urmă fac parte din categoria oamenilor care nu ştiu să se informeze asupra posibilităţilor de a primi ajutor sau care nu au dreptul să primească bani de la stat, din cauza statutului lor juridic neclar.
Iar dacă vara această situaţie nu pune probleme prea mari autorităţilor, în lunile de iarnă, organizaţiile caritabile trag un semnal de alarmă: adăposturile nu mai fac faţă cererii.
Deocamdată, există în Berlin 430 de locuri de dormit pentru persoane care necesită ajutor de urgenţă, dar numărul nevoiaşilor a ajuns în această iarnă la peste 500, conform Senatului capitalei. Cele 16 adăposturi şi 14 cafenele speciale, deschise toată noaptea, sunt finanţate de Senat, biserici, primăriile de cartier, organizaţii caritabile şi prin donaţii.
SURSA: DEUTSCHE WELLE
Fiecare speră să-şi găsească aici un loc, un sac de dormit şi o farfurie de supă caldă. Măcar până a doua zi, când trebuie oricum să o ia de la capăt. Uneori au noroc. Alteori, spaţiul e supraîncărcat.
Voluntari care vorbesc limbi străine
Iar asta se întâmplă din ce în ce mai des. Una dintre cauze o reprezintă numărul tot mai mare de est-europeni care au nevoie urgentă de ajutor, odată cu venirea gerului în capitala Germaniei. Cei mai mulţi sunt din Polonia, România, Bulgaria, ţările baltice, Rusia şi Ucraina.
Kältehilfe a angajat acum, special pentru aceştia, voluntari care vorbesc limbi est-europene şi care îi pot consilia pe nevoiaşi. Aşa-numiţii „îngeri ai gheţii” se plimbă zilnic de la un adăpost la altul, oferindu-le celor care nu vorbesc germană ajutorul necesar. În unele locuri, peste jumătate din „chiriaşi” sunt veniţi din estul Europei.
Iarna, băncile sunt prea reci
În jur de 11.000 de oameni nu au locuinţă în Berlin, conform organizaţiei catolice germane Caritas. Pe unii îi ajută familia sau prietenii. Pe alţii, nimeni. Aceştia din urmă fac parte din categoria oamenilor care nu ştiu să se informeze asupra posibilităţilor de a primi ajutor sau care nu au dreptul să primească bani de la stat, din cauza statutului lor juridic neclar.
Iar dacă vara această situaţie nu pune probleme prea mari autorităţilor, în lunile de iarnă, organizaţiile caritabile trag un semnal de alarmă: adăposturile nu mai fac faţă cererii.
Deocamdată, există în Berlin 430 de locuri de dormit pentru persoane care necesită ajutor de urgenţă, dar numărul nevoiaşilor a ajuns în această iarnă la peste 500, conform Senatului capitalei. Cele 16 adăposturi şi 14 cafenele speciale, deschise toată noaptea, sunt finanţate de Senat, biserici, primăriile de cartier, organizaţii caritabile şi prin donaţii.
SURSA: DEUTSCHE WELLE
