Codul Fiscal spune că tranzacţiile cu acţiuni se impozitează. Însă, în cazul fondurilor străine, nici după patru ani nu se ştie cum
Prezenţa fondurilor străine de investiţii pe bursa românească este foarte rar întâlnită. Unul dintre motive: fiscalitatea. Legea spune clar că tranzacţiile cu acţiuni se impozitează, fără a arăta însă în ce fel.
Investiţiile străinilor joacă un rol marginal pe bursa de la Bucureşti. Potrivit datelor CNVM, sumele plasate de străini pe bursă, în aprilie, au fost de circa 26 de milioane de euro. În luna respectivă, s-au realizat tranzacţii de peste 141 milioane de euro, nerezidenţii fiind responsabili pentru doar o treime dintre acestea. Un exemplu pentru „situaţia ideală“ ar putea fi bursa de la Viena, unde, după cum susţinea într-un interviu Michael Buhl, preşedintele instituţiei, peste 90% din tranzacţii sunt realizate de străini. Una din diferenţele importante este că la Viena nu există bariere birocratice pentru investitori, nici impozite pentru câştigurile de capital ale nerezidenţilor.
În România, câştigurile de pe bursă au început să fie taxate din 2005. Legea spune că persoanelor fizice li se reţine 1% din preţ, la vânzare, iar la sfârşitul anului se regularizează impozitul, luându-se în calcul şi costurile de achiziţie.
Caz special, scăpat din vedere
În cazul persoanelor juridice, se aplică regimul de impozitare pe profit. Însă, legiuitorilor din România le-au scăpat din vedere fondurile de investiţii. Principiul de funcţionare al acestora este un pic diferit: mai multe persoane se asociază printr-un contract civil, îşi pun în comun banii şi desemnează un administrator care realizează tranzacţiile.
O caracteristică a fondurilor de investiţii româneşti este aceea că nu au personalitate juridică. „Una dintre probleme este legată de legislaţia fiscală neclară în domeniul impozitării fondurilor de investiţii şi a veniturilor obţinute în urma deţinerii de unităţi în fonduri de investiţii, mai ales atunci când unul dintre participanţii la fond este o persoană juridică română“, spune Angela Roşca, Managing Partner la compania de consultanţă fiscală Taxhouse, care are experienţă în reprezentarea fiscală a unor mari bănci de investiţii active pe bursele din România. Neavând personalitate juridică, unui fond nu i se poate cere impozit pe profit. Prin urmare, fondurile autohtone au un regim fiscal special: nu plăteasc nici impozitul anticipat de 1% datorat de persoanele fizice, nici pe cel pe profit, datorat de firme, ci doar un impozit de 16% în momentul răscumpărării titlurilor.
În cazul fondurilor străine, cele care ar putea aduce sume importante pe bursă, situaţia este mult mai complicată. Ionuţ Popescu, fostul ministru de finanţe care a introdus impozitele pe piaţa de capital, spune că i-au fost semnalate, la vremea respectivă, lipsurile legislative. „Au trecut trei ani de atunci, speram că între timp problemele s-au rezolvat“, spune acesta. Dacă fondurile străine au personalitate juridică, atunci vor fi taxate cu impozit pe profit. Prin urmare, regimul este diferit faţă de cel al fondurilor autohtone, care nu plătesc impozit decât la retragerea investitorilor. În cazul celor fără personalitate juridică, legislaţia este atât de ambiguă, încât nici Ministerul Finanţelor, nici consultanţii n-au reuşit să ne spună cum se taxează acestea. „Neavând personalitate juridică, nu pot obţine certificatul fiscal“, spune avocatul Gabriel Biriş. Acesta a consiliat mai multe fonduri de investiţi, care activează pe piaţa românească, fie cea de capital, fie cea imobiliară. „Toate fondurile cu care am lucrat şi-au creat un vehicul: o societate într-o jurisdicţie offshore, cu reguli clare pentru fondurile de investiţii. Cei mai mulţi clienţi au preferat Ciprul“, susţine Biriş.
REGIM SPECIAL
Legislaţia ambiguă permite fondurilor de investiţii româneşti să scape de impozitul de 1% pe tranzacţii, datorat de persoanele fizice, şi de cel de 16%, plătit de companii. Investitorii sunt taxaţi doar în momentul retragerii.
Ocol prin Cipru
«Toate fondurile cu care am lucrat şi-au creat un vehicul: o societate într-o jurisdicţie off-shore, cu reguli clare pentru fondurile de investiţii. Cei mai mulţi clienţi au preferat Ciprul.»
Gabriel Biriş, Avocat
RETRAGERI
129 mil. euro au plasat investitorii străini pe bursa de la Bucureşti în perioada ianuarie-aprilie 2008. Ieşirile au depăşit însă intrările, bursa pierzând 15,5 milioane de euro.
