Deşi victoria sa încă nu este oficială, Joe Biden și echipa sa lucrează deja la definirea priorităților noii administrații americane. Și în ceea ce privește politica externă, sunt cunoscute primele sale intenții. Președintele ales și-a anunțat dorința de a recâștiga principalele tratate internaționale din care s-a retras Donald Trump: acordul climatic de la Paris și acordul nuclear al Iranului (JCPOA).
Dacă problema climatică, mai consensuală, ar trebui să fie mai ușoară, o întoarcere americană în cadrul JCPOA, pe de altă parte, promite să fie mult mai delicată, în special din cauza consecințelor geopolitice pentru Orientul Mijlociu și a reticenței aliaților Statelor Unite în regiune: Israel, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
Coordonator al Casei Albe pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Golf sub administrarea lui Barack Obama, Robert Malley este, din ianuarie 2018, președintele International Crisis Group, un grup de reflecție american pentru prevenirea conflictelor. Într-un interviu acordat revistei „Le Point” , acest politolog, care făcea parte din echipa americană de negocieri pentru acordul nuclear iranian, stabilește prioritățile administrației Biden din Orientul Apropiat și Mijlociu.
Reporter: Aveţi vreo idee cu privire la identitatea următorului secretar de stat al lui Joe Biden?
Robert Malley: Nu am ajuns încă acolo. Ce pot să spun este că Tony Blinken este cu siguranță unul dintre oamenii care vor fi găsiți într-un post important în administrația președintelui ales. Tony este un francofon ca mine. Am fost împreună la liceu când eram în Franța. Prin urmare, este într-un fel o victorie pentru limba franceză. În ceea ce privește celelalte nume, le vom afla destul de curând.
Reporter: Oricum, vom avea o politică externă dominată de foşti membri ai administrației Obama.
Robert Malley: Știţi, asta nu înseamnă mare lucru. Membrii administrației lui Barack Obama nu aveau un singur punct de vedere politic fix, care este mai mult în diplomație. Părerile au fost foarte amestecate. Aşadar, în opinia mea, faptul că mulți dintre consilierii lui Joe Biden erau în funcție sub conducerea lui Barack Obama nu este un indiciu al intențiilor președintelui ales. Joe Biden însuși nu este ușor de constrâns atunci când vine vorba de politica externă. De exemplu, în Orientul Mijlociu, el a fost împotriva primului război din Golf, la fel şi în cazul celui de-al doilea. El a fost în favoarea războiului din Balcani, dar s-a opus intervenției în Libia. Ce pot să spun este că nu are mâna pe trăgaci. El nu va favoriza imediat opțiunea militară. Joe Biden este o persoană foarte realistă și pragmatică. El nu împărtășește optimismul și viziunea ambițioasă a lui Barack Obama în primele sale zile. Obama a fost deziluzionat în timp. Biden începe de unde a încetat predecesorul său. În acest sens, politica sa va fi mai asemănătoare cu cea a celui de-al doilea mandat al lui Obama.
Reporter: Totuşi, el a anunțat că se va întoarce la acordul nuclear cu Iranul.
Robert Malley: În acest sens, intențiile președintelui ales sunt clare. După cum a spus deja Tony Blinken, precum și întreaga platformă democrată, Joe Biden intenționează să adere la acordul nuclear iranian (JCPOA) cu condiția ca Iranul să revină în conformitate cu acest text. Iranul spune același lucru, și anume că Teheranul este gata să se întoarcă la JCPOA dacă Statele Unite fac același lucru. Ambele părți au un interes în acest sens. Republica Islamică dorește o acalmie pe plan economic, iar administrația Biden nu vrea o altă criză cu Iranul. A priori, legile gravitației politice înseamnă că cele două țări vor merge probabil în aceeași direcție în acest punct.
Reporter: Există însă o mulțime de obstacole …
Robert Malley: Da, există curenţi contrari. În primul rând, Iranul solicită compensații financiare, deoarece nu a beneficiat de ridicarea sancțiunilor pe plan economic. Totuşi, mi-e greu să văd administrația Biden acceptând acest lucru. Apoi, există diferite abordări ale unei reîntoarceri americane și iraniene în cadrul acordului nuclear și vor trebui să fie reconciliate. În plus, administrația Trump a construit un zid de sancțiuni împotriva Iranului și continuă să facă acest lucru şi acum când este pe picior de plecare. Desigur, președintele ales le poate anula, dar aceste măsuri vizează să facă dificilă din punct de vedere politic o întoarcere a Statelor Unite în JCPOA. În partea iraniană, viitoarele alegeri prezidențiale riscă să facă scena politică internă mai divizată și mai puțin susceptibilă să accepte un compromis. În cele din urmă, experiența lui Trump le demonstrează iranienilor că angajamentele unui președinte pot fi șterse cu ușurință de un altul, de aici şi lipsa de încredere. Dar, în ciuda tuturor acestor dificultăți, mi se pare că fiecare parte are mai multe de câștigat din întoarcerea în JCPOA, decât invers. De fapt, nu există o alternativă satisfăcătoare reală.
Reporter: Prin urmare, vom asista la o întoarcere la era Obama față de Iran?
Robert Malley: Ce vreţi să spuneţi?
Reporter: Sfârșitul izolării Republicii Islamice în lume …
Robert Malley: În primul rând, Iranul nu este izolat. Această țară are relații bune cu Europa, Rusia și China. Pe de altă parte, da, va exista o revenire a diplomației iraniano-americane. Cu siguranță, acesta va fi sfârșitul politicii de sancțiuni maxime împotriva Iranului și, îmi imaginez, sfârșitul celor mai provocatoare acțiuni regionale ale Iranului. Relațiile vor fi bune? Nu. Va exista o normalizare a legăturilor între cele două țări? Mă îndoiesc. Dar cel puțin vom vedea o stabilizare a relațiilor dintre Iran și Statele Unite și, probabil, discuții pe alte subiecte decât cele nucleare.
Reporter: Nu este prematur, având în vedere lipsa totală de încredere dintre cele două țări, după retragerea unilaterală a Statelor Unite din JCPOA?
Robert Malley: Într-adevăr, există o lipsă totală de încredere din partea iranienilor, care au convingerea, nu neapărat ilegitimă, că următorul președinte american se va grăbi să rupă acordul care va fi resuscitat de Joe Biden. Am spus mai devreme că administrația Trump încearcă să ridice un zid de sancțiuni pentru a împiedica succesorul său să adere la acord. Așadar, administrația Biden va trebui să construiască un zid diplomatic suficient de puternic încât nimeni să nu revină în JCPOA a doua oară. Lecția pe care o putem învăţa din ultimii patru ani este că, dacă vrem ca un acord solid să supravieţuiască, acesta trebuie să acopere şi alte subiecte și să abordeze motivele mai profunde ale tensiunilor iraniano-americane.
Un fel de „JCPOA + ” care să trateze atât activităile agresive ale Iranului în regiune şi embargoul Statelor Unite asupra Republicii islamice (sancţiuni primare care vizeaza deja Teheranul pentru violările drepturilor omului şi sprijinul său acordat terorismului) astfel încât Iranul să poată beneficia de reveniri economice rapide.
Reporter: O destindere cu Iranul nu riscă să îi enerveze pe aliații Statelor Unite din Orientul Mijlociu, Israel, Arabia Saudită și Emiratele în frunte?
Robert Malley: Prin urmare, principalul punct va fi transformarea contextului regional, astfel încât să se poată stabili un dialog între Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Aceasta este o condiție importantă pentru ca relația dintre Teheran și Washington să treacă la un nivel superior.
Reporter: Tocmai, Joe Biden a avut cuvinte foarte dure față de Arabia Saudită și prințul moștenitor Mohammed ben Salman în timpul campaniei prezidențiale. Relaţia a SUA-Saudită s-ar putea degrada?
Robert Malley: În primul rând, este necesar să amintim că Arabia Saudită a fost adesea văzută ca un sac de box în timpul campaniilor prezidențiale americane începând cu 11 septembrie 2001. Este o țintă destul de ușoară, din motive uneori legitime, alteori mai puțin. Astfel, cuvintele președintelui ales care descrie Arabia Saudită drept „stat paria” depășesc cu siguranță ceea ce va fi cu adevărat relația dintre Joe Biden și Riad. Acum va exista o schimbare față de ultimii patru ani, timp în care Donald Trump a susținut politica agresivă a Arabiei Saudite împotriva Iranului și a manifestat o mare toleranţă față de încălcările drepturilor omului de la Riad. Acest „cec în alb” american a dat aripi liderilor saudiți în Yemen, Liban și împotriva Qatarului, care au dus acolo politici care mergeau împotriva intereselor americane din regiune.
Reporter: Ce va schimba Joe Biden în relaţia sa cu Arabia Saudită?
Robert Malley: Cred că președintele ales va avea o abordare diferită cu privire la trei puncte. El a declarat deja că va pune capăt sprijinului SUA în războiul tragic din Yemen. În ceea ce privește Iranul, așa cum am spus deja, vrea să revină în acordul nuclear. Și în ceea ce privește drepturile omului, el va cere socoteală în cazul Khashoggi. Dar asta nu înseamnă că va exista o ruptură sau neapărat o criză în relația dintre Statele Unite și Arabia Saudită. Cuvintele de campanie ale lui Joe Biden nu trebuie luate la propriu. Riadul este un partener pe care Washingtonul nu îl va dezamăgi. Există pur și simplu dorința de a redefini relația într-un sens mai critic decât în ultimii patru ani, astfel încât ea să fie mai conformă intereselor americane.
Reporter: Celălalt aliat american care a beneficiat foarte mult de mandatul lui Donald Trump este Israelul. Va fi Joe Biden mai critic față de Tel Aviv decât președintele republican?
Robert Malley: Vor exista câteva schimbări mari, cum ar fi abandonarea planului de pace al lui Trump, o atitudine mai dură față de așezările israeliene din Cisiordania, reluarea relațiilor cu Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OLP) și returnarea ajutorului economic palestinienilor, așa cum a fost deja exprimat de echipa președintelui ales. Dar mă îndoiesc că vir fi fi mari bulversări. Este important să știm că Joe Biden nu îşi pune mari speranțe în dosarul din Orientul Mijlociu. El nu vede ca fiind posibilă o rezolvare a conflictului israeliano-palestinian și este puțin probabil să dorească să-i dedice eforturile prioritare ale Statelor Unite.
Reporter: Există un lider al regiunii care încă nu l-a felicitat pe Joe Biden pentru alegerea sa: Recep Tayyip Erdogan. Trebuie spus că Joe Biden nu a ezitat să-l califice drept „autocrat” în campanie. Ar putea fi afectată alianța dintre Statele Unite și Turcia?
Robert Malley: Este o problemă extrem de complexă. Este adevărat că președintele ales a vorbit dur despre Turcia. Se simte foarte apropiat de kurzi, chiar dacă menține, contrar a ceea ce s-ar putea crede, relații bune cu Recep Tayyip Erdogan. Aceasta datează cel puțin de pe vremea vicepreședinției sale, când a fost mandatat de Barack Obama să acționeze ca interlocutor cu președintele turc. Astfel, Joe Biden va încerca să demonstreze mai multă solidaritate cu kurzii sirieni decât Trump, ceea ce îi va complica relația cu Turcia, în timp ce va căua un acord cu Erdogan.
Reporter: Pe lângă chestiunhea kurdă, există multe subiecte controversate între Turcia și Statele Unite, de exemplu, achiziționarea de către Turcia a sistemelor antirachetă S-400 rusești care pun în pericol funcționarea NATO. Va fi Biden mai dur cu Erdogan?
Robert Malley: Turcia de astăzi nu este cea din 2017. Ankara urmărește o politică regională dinamică și chiar agresivă în Siria, Libia, Marea Mediterană și chiar Nagorno-Karabah. Această problematică provoacă dezbaterii în cadrul echipei lui Biden. Există, pe de o parte, cei duri, foarte critici faţă de Turcia și, pe de altă parte, cei care cred că Statele Unite nu își pot permite o criză cu acest important aliat din NATO. Aceste două instincte, care nu sunt neapărat contradictorii, se regăsesc în Joe Biden. Amintiți-vă că președintele ales a fost prezent atunci când Statele Unite s-au bazat pe forțele siride kurde pentru a lupta împotriva ISIS. Nu va uita. Credibilitatea și loialitatea sunt valori în care crede profund. Nu va dori să-i trădeze pe aliații Statelor Unite. În ceea ce privește problema turcească, el va trebui, prin urmare, să acționeze ca un acrobat și să găsească echilibrul corect.
Reporter: Va continua Joe Biden politica de dezangajare americană din Orientul Mijlociu începută de Barack Obama?
Robert Malley: Această noțiune de retragere nu ar trebui exagerată: în prezent, există mai mulți soldați americani în regiune decât în 2017. Acum, este adevărat că există un consens destul de larg în Statele Unite că țara a investit mult prea mult în Orientul Mijlociu fără a beneficia cu adevărat de rezultate satisfăcătoare: fie în Irak, Afganistan și Libia. Poporul american este obosit de intervențiile americane în regiune. Dacă Joe Biden ar putea, la un moment dat, să încerce să schimbe modalitățile de plecare a trupelor din Afganistan, de exemplu, traiectoria de bază probabil nu se va schimba: Statele Unite se îndreaptă pe termen lung către o postură mai puțin densă în regiune. Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât președintele ales va avea multe alte priorități în mandatul său. La nivel internațional, el va trebui să abordeze problema Chinei și problema schimbărilor climatice. Și, în interiorul țării, va trebui să gestioneze pandemia Covid-19 și criza economică rezultată. În plus, problema investițiilor americane în Orientul Mijlociu poate părea uneori o distracţie.