Orientul Mijlociu și Africa de Nord erau cuprinse acum zece ani de proteste în lanț. ”Primăvara Arabă”, așa cum au fost numite revoltele oamenilor, e considerată azi un eșec uriaș. Cu consecințe care se văd și acum în Siria, Libia și Yemen.

Analiștii dau vina pe neajunsurile politicii externe americane în cazul tulburărilor care încă sfâșie lumea arabă.
Pentru că nu pot fi ignorate consecințele implicării, decenii la rând, a SUA în Orientul Mijlociu. Și nici faptul că americanii au refuzat apoi să se implice într-o criză politică pe care ei înșiși au dezlănțuit-o.

Erorile lui Obama

Eșecul Primăverii Arabe se leagă de lipsa de acțiune a lui Obama. După ce la Cairo a vorbit despre un „nou început” pentru politica externă a SUA în regiune, toți se așteptau ca el să sprijine instalarea democrațieii post proteste. Nici vorbă.

Temându-se să nu se împotmolească în Orientul Mijlociu, ca în Irak, Obama a fost prudent în privința unui proiect american pentru promovarea democrației.

De altfel, Obama a admis eșecul unui plan pentru situația din Libia de după căderea regimului Gaddafi, numindu-l „cea mai gravă greșeală” a președinției sale. În Yemen, acțiunea SUA a fost și mai puțin evidentă.

Trump a susținut represiunile

Donald Trump nu s-a dovedit mai bun. Fără nici un angajament față de democrație în regiune, Trump a privit în timp ce autocrații și-au consolidat puterea.

Ba chiar a susținut represiunea Egiptului asupra disidenților și crimele saudiților în Yemen, prin vânzarea armelor către regimul saudit. I-a abandonat pe kurzii din Siria, refuzând să folosească trupele SUA pentru a-i proteja împotriva Turciei.

Cine e de vină?

Problema cu cei care susțin că SUA nu ar fi trebuit să intervină este că America era deja implicată în Orientul Mijlociu.

Mai ales în ceea ce privește consolidarea regimurilor pe care protestele au încercat să le doboare. În timp ce Obama afirma că protestele nu sunt problema Americii, uita că SUA au jucat un rol crucial în declanșarea lor.

Iar când SUA a intervenit, a făcut-o doar din interes personal. Asta însemna politici legate de stabilitatea regională, și nu de democrație.

Astfel, americanii au subminat efectiv protestatarii. Intervenția lor a fost pe jumătate, așa cum s-a întâmplat în Libia și de aici poate și consecințele a ceea ce se întâmplă acum.

Administrațiile succesive au venit doar cu politici de susținere a intereselor lor în zonă, fără a fi pregătite pentru o criză. Concluzia: America nu a fost niciodată în măsură să ofere sprijin real regiunii.

Pentru cineva care a fost vicepreședinte al lui Obama, în timpul Primăverii Arabe, rămâne de văzut dacă Biden va adopta o linie mai proactivă. Biden este mai imperativ în angajamentul față de democrație, dar cine știe ce linie va adopta. Și dacă nu cumva va lăsa ca Primăvara Arabă să rămână doar o filă din cărțile de istorie.