Biden și Putin – protagoniştii unui dezgheț rece. Liderii american şi rus se întâlnesc la Geneva, confirmându-și divergențele clare în ceea ce privește drepturile omului și atacurile cibernetice.
A fost un summit fără așteptări și fără rezultate. Întâlnirea dintre Joe Biden și Vladimir Putin a durat cu aproximativ două ore mai puțin decât se prevedea, deoarece, potrivit președintelui Statelor Unite, „am acoperit deja mult teren”.
Biden și Putin – protagoniştii unui dezgheț rece. Progrese minime pe tărâmul realităților concrete
Atât de mult teren acoperit de doar 140 de cuvinte. Ambii lideri sunt de acord să se angajeze „în viitorul apropiat, împreună, într-un Dialog de Stabilitate Strategică”, care, în mod previzibil, se va concentra pe reducerea arsenalelor nucleare și combaterea atacurilor online de care Statele Unite acuză Rusia.
Pe tărâmul realităților concrete, s-au făcut doar progrese minime și pe terenul cel mai ușor: Biden și Putin au decis ca ambasadorii celor două țări să revină la posturile lor de la Moscova și Washington, după criza diplomatică declanșată în martie, când preşedintele american la făcut pe cel rus „ucigaș”.
Cel puțin, cu această ocazie, Putin a rezumat summitul în două cuvinte mai optimiste: „Fără ostilitate”.
Rusul, care îşi conduce țara de 21 de ani, a subliniat că „nu este nevoie să privim pe nimeni în ochi”, o referire ironică la George W. Bush, care, pe 16 iunie 2001, spusese că îl privise pe Putin în ochi și hotărâse că este un om în care Statele Unite ar putea avea încredere.
”Putem ajunge la un acord cu privire la orice”
Biden a fost mai clar. „Am vorbit doar despre lucruri bazice, fundamentale. Nu au existat amenințări. Doar i-am spus lui Putin care sunt pozițiile mele”.
Astfel, totul a rămas glorios de ambiguu. „Putem ajunge la un acord cu privire la orice”, a punctat Putin, care a clarificat ulterior că „există multe lucruri de rezolvat” în relațiile dintre cele două puteri, scrie El Mundo.
Și tensiunile au continuat la fel ca înainte de întâlnire. Biden, printr-un semn clar către publicul său de acasă – la urma urmei, are de câștigat alegeri, ceea ce îl diferențiază de Putin – a insistat: „Agenda mea nu este împotriva Rusiei, nu este împotriva nimănui, este în favoarea poporului american”.
Și, mai târziu, pe un ton care amintea de Ronald Reagan, el a afirmat că „spre deosebire de alte țări, inclusiv Rusia, SUA este produsul unei idei”, înțelese ca democrație și drepturile omului.
”Drepturile omului vor fi întotdeauna pe masă”
De fapt, chiriașul de la Casa Albă a declarat Kremlinului că „drepturile omului vor fi întotdeauna pe masă”. A fost o abatere notabilă de la relaţia cu predecesorul său, Donald Trump, care nu și-a bazat niciodată politica externă pe aceste valori.
Cu puțin timp înainte, Putin vorbise cu presa. Președintele rus a trasat o echivalență între atacatorii de la Congresul SUA din 6 ianuarie și liderul opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, care este încarcerat și la care a refuzat să se refere nominal.
„Persoana respectivă știa că încalcă legea rusă, a încălcat în mod repetat această lege, a părăsit țara pentru a primi tratament medical [pentru otrăvirea sa în Rusia], apoi a postat videoclipurile sale [anticorupție] pe internet, a primit o ordonanță [de la Autoritățile penitenciare ruse] și apoi, când s-a întors în Rusia, a vrut să fie arestat, ce putem face?”
Biden, care a vorbit ulterior cu presa, cu lacul Geneva în fundal, a considerat „ridicolă” comparația dintre asaltul asupra Capitoliului și persecuția disidenților politici din Rusia.
Americanul a mai insistat că „nu vrem un Război Rece”, dar a lăsat deschisă posibilitatea ca Washingtonul să reacţioneze la agresiunile informatice de care acuză Rusia.
Putin a început să tragă în toate direcțiile
În acel moment al discuţiei, Putin a început să tragă în toate direcțiile, dând vina pe jurnaliști și prezentându-l pe Navalnîi ca fiind un agent străin.
El a acuzat mass-media că are „o acoperire părtinitoare” și a început să critice SUA pentru că a indicat Rusia drept „dușmanul” său și, în același timp, a sprijinit „organizațiile de opoziție din Rusia” care ajută la implementarea „politicilor Washingtonului pe teritoriul nostru” și, prin urmare, ar fi dușmani ai Rusiei. Putin a avertizat că, în această situaţie, „vom aplica legea”.
Problema reprimării opoziției se afla pe agenda președintelui american, dar nu era clar cu ce intensitate va fi dezbătută la summit. Putin a confirmat că „președintele Biden a atins problema drepturilor omului și l-am ascultat” și a răspuns criticând „că Guantanamo continuă să existe și, de asemenea, închisorile secrete ale CIA din întreaga lume”.
„Așa sunt apărate drepturile omului?”, a întrebat retoric liderul rus.
Vladimir Putin a conchis că „nu există nimic de discutat despre posibila intrare a Ucrainei în NATO.
De asemenea, el a acuzat Kievul că a încălcat acordul de pace pentru a opri un conflict între forțele guvernamentale ucrainene și separatiștii pro-ruşi din estul Ucrainei.
Sursă foto: ABC NEWS.