Într-un moment istoric precum cel actual, caracterizat prin faza delicată de debut operațional al celei mai mari vaccinări în masă din istorie, ultimul lucru de care nu are nevoie ficțiunea no/vax sunt alibiurile certificate de realitate pentru a susține și a-și modela propriile teze bizare. În noaptea dintre 31 decembrie și 1 ianuarie, infama Big Pharma a încălcat pe deplin această regulă neoficială și de aur: conform celor raportate de Reuters în baza datelor urmărite de agenția de cercetare sectorială 3 Axis Advisors, Pfizer, GlaxoSmithKline Plc (GSK), Sanofi și alte companii farmaceutice au crescut prețurile a peste 300 de medicamente de larg consum cu un procent mediu de + 5-6%. Decizia ar fi fost dictată de scăderea cererii pentru anumite categorii de medicamente și de numărul redus de vizite la domiciliu efectuate de medici ,,toate situaţii atribuibile pandemiei Covid 19 și efectului său catalizator.

Mai mult, pare că în ultima perioadă, afacerile din sector ar fi devenit mai puţin profitabile din cauza politicii de reducere forțată a costurilor impusă de administrația Trump, care acum, nu prea mai pare dornică de comentarii pe această temă. Din motive evidente. În primul rând, iminenta despărţire de Casa Albă, care nu garantează și nici nu amenință repercusiunile politice ale incidentului. În al doilea rând, angajamentul Pfizer și al asociaților săi în dezvoltarea vaccinului împotriva pandemiei este un rezultat pe care Donald Trump l-a atribuit angajamentului – inclusiv financiar – al administrației sale, pe care nu doreşte să îl vadă afectat de controverse. Pe scurt, o chestiune de legacy.

Creșterile au fost limitate la 10%

Poate, conștiente de momentul nu deosebit de favorabil pentru această mișcare, companiile farmaceutice au limitat creșterile la un maximum de 10%, în timp ce cele aplicate de Pfizer și Sanofi – afectate direct de studiile privind serul împotriva Covid – nu au depășit niciodată 5%. Cu toate acestea, chestiunea priveşte în special numărul de medicamente implicate și difuzarea lor pe scară largă, cel puțin în SUA.

GSK, de exemplu, a crescut costul altor două vaccinuri, Shingrix, care-i ajută pe adulți să prevină herpesul zoster și nevralgia postherpetică și în special Pediarix, serul împotriva difteriei şi tetanosului, cu 7 și, respectiv, 8,6%. Teva Pharmaceuticals a crescut costul a 15 medicamente, multe dintre ele vizând tratarea unor tulburări neurologice rare, pe lângă medicamentul pentru astm Qvar – o piață combinată de peste 650 de milioane de dolari ca vânzări în 2019, o creștere de 5% și, respectiv, 6%.

Însă acest lucru nu este suficient, deoarece aceeași firmă farmaceutică a anunțat o creștere de 9,4% pentru alte două produse utilizate pe scară largă, relaxantul muscular Amrix și Nuvigil, un tratament împotriva narcolepsiei. Și, deși începând cu 2015, creșterea costului medicamentelor a încetinit substanțial, atât în ​​ceea ce privește cantitatea, cât și ca număr de rețete implicate, în 2020, companiile farmaceutice crescuseră deja prețurile a peste 860 de specialități cu o medie de 5%.

Pfizer a schimbat cel mai mult lista de prețuri

Inutil să spunem că Pfizer este una dintre mărcile care a schimbat cel mai mult lista de prețuri, modificând preţul multor medicamente împotriva cancerului, precum și pe cel al popularul Xeljanz, un medicament pentru tratamentul artritei reumatoide. În total, gigantul american a planificat să mărească preţurile a peste 60 de medicamente din catalog cu procente între 0,5% și 5%, o rată maximă care va fi aplicată unora dintre cele mai bine vândute tratamente de ultimă generaţie pentru vindecarea cancerului, precum Xeljanz și Ibrance și Inlyta.

În „apărare”, Pfizer s-a limitat iniţial să comunice că, în medie, a ajustat preţurile cu doar 1,3%, în conformitate cu inflația. Însă după apariţia știrilor și a valului puternic de indignare, în special pe rețelele sociale, purtătoarea de cuvânt Amy Rose a simțit nevoia să emită o declarație. Compromiţând şi mai mult starea de spirit a pieței: „Această creștere modestă este necesară pentru a sprijini investițiile care ne permit să continuăm să descoperim noi medicamente și să le punem la dispoziția pacienților care au nevoie de ele”.

O frază pe care mulți au citit-o drept un șantaj moral voalat și disimulat, în lumina dezvoltării vaccinului anti-Covid și a fobiei virale care continuă să cuprindă o mare parte a planetei. Și, de asemenea, ca un mod neelegant de a ne aminti cum Pfizer, spre deosebire de toți concurenții săi direcți în dezvoltarea serului, nu a primit finanțare în cadrul operației Warp Speed ​​lansată de administrația Trump în mai anul trecut pentru a accelera la maxim studiul vaccinului. În total, împrumuturi în valoare de aproximativ 11 miliarde de dolari. La care Pfizer a renunțat, – după spusele directorului general, Albert Bourla, înzestrat cu darul previziunii atunci când a dat startul vânzării acțiunilor companiei după anunțarea succesului în faza experimentală – pentru a „elibera oamenii de știință de orice tip de birocrație care decurge din a trebui să furnizăm rapoarte și să fim de acord asupra modului în care vom cheltui banii“.

Cu toate acestea, la 22 iulie 2020, Pfizer nu s-a opus, când, încă în plină desfăşurare a testelor, aceeași operațiune Warp Speed ​​a comandat 100 de milioane de doze de vaccin pentru o valoare contractuală de 2 miliarde de dolari. Asta pentru a completa informațiile. Și dacă vestea care a sosit din SUA în ajunul Anului Nou riscă deja să redeschidă controversa din jurul Big Pharma, faptul că, în contrast puternic și, concomitent, China a impus companiilor sale farmaceutice să scadă prețurile medicamentelor până la un maximum de 51% la unele specialități, riscă să transforme chiar și bătălia finală împotriva virusului într-o dispută politică. În plus, cetățenii chinezi pot conta acum pe compensarea totală a 2.800 de medicamente, dintre care 1.374 fac parte din tradiția medicală a Dragonului, iar 1.400 provin din Occident.