Mâine se împlinește un an de la depunerea jurământului cabinetului Cioloș. Un an în care echipa de tehnocrați de la Palatul Victoria a obținut o serie de rezultate remarcabile în zona economică. În același timp, unii indicatori au arătat (ceva) mai prost decât în anul anterior.
Cea mai notabilă performanță a executivului tehnocrat condus de Dacian Cioloș este, desigur, creșterea economică pe 2016, ce ar urma să fie cea mai mare din Europa. Astfel, potrivit Fondului Monetar Internațional, aceasta ar urma să atingă 5% din PIB, peste Irlanda, ce ar trebui să se mulțumească cu locul al doilea pe continent, cu plus 4,9%. Estimarea FMI pentru economia autohtonă a fost revizuită în creștere de la 4,2%. Un pic mai prudenți sunt experții Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care prognozează acum o creștere de 4,8% pentru acest an (față de 4% în primăvară) și analiștii Erste Bank, care au urcat estimarea la 4,5% (comparativ cu previziunile anterioare de 4,1%).
Evoluția bună a economiei s-ar putea dovedi, însă, un blestem pentru viitorul cabinet. Asta pentru că, luând în calcul creșterea PIB, dar mai ales apropierea alegerilor parlamentare, mulți aleși au decis să abandoneze orice urmă de prudență și să voteze pe bandă rulantă acte normative prin care ar urma să fie eliminate taxe sau să crească salariile bugetarilor, pensiile sau indemnizațiile acordate de stat anumitor categorii sociale. Unele scene seamănă izbitor cu cele din toamna lui 2008. Din fericire, nu avem încă semne demne de luat în seamă că ar putea urma o nouă criză economică.
Prețuri mici, importuri mari
Trebuie spus că FMI și-a schimbat părerea și în ceea ce privește evoluția prețurilor de consum în România în acest an. Estimările inițiale de minus 0,4% au fost revizuite la minus 1,5%, astfel că România și Bulgaria vor fi pe primele locuri în UE în ceea ce privește inflația medie anuală negativă. Pentru 2017, însă, Fondul crede că prețurile în România vor reveni în teritoriu pozitiv, înregistrând o creștere de 1,7%.
Sentimente amestecate trezesc și datele comerțului internațional pentru primele nouă luni ale anului. Astfel, dacă exporturile românești au crescut cu 4,3% în această perioadă comparativ cu același interval din 2015, până la nivelul record de 42,7 miliarde de euro, importurile au avansat și ele, într-un ritm și mai accelerat (cu 6,8%, până la 49,6 miliarde de euro). Cu alte cuvinte, deși am reușit să vindem mai multe mărfuri peste hotare, am și cumpărat mai mult din străinătate, ajungând la un deficit comercial de aproape șapte miliarde de euro (respectiv mai mare decât cel înregistrat pentru tot anul 2014). Potrivit FMI, această evoluție are un impact major asupra deficitului de cont curent, care ar urma să ajungă la 2% din PIB anul acesta, la 2,8% în 2017 și la 3,2% din PIB în 2018.
Bugetul merge pe sârmă
Nu la fel de spectaculoase sunt rezultatele privind investițiile străine directe. Începând de la preluarea mandatului, în noiembrie 2015, și până la finele lui august 2016 (de când datează ultimele statistici disponibile), România a atras ISD în valoare de 2,99 miliarde de euro. În perioada noiembrie 2014 – august 2015 fuseseră înregistrate investiții de 3,13 miliarde de euro (avem, așadar, de-a face cu o scădere de circa trei procente).
Este interesant de văzut și cum arată execuția bugetară cea mai recentă (respectiv la 30 septembrie 2016) comparativ cu aceeași dată a anului trecut. Astfel, veniturile statului au scăzut la 21,9% din PIB (față de 23,7% din PIB acum 12 luni), cele mai importante reduceri fiind înregistrate la deconturile de cheltuieli în cadrul proiectelor cu finanțare europeană (-1% din PIB) și la încasările din TVA (-0,8% din PIB, ca urmare a scăderii taxei de la 1 ianuarie 2016). Au scăzut, în același timp, și cheltuielile bugetare (de la 22,9% la 22,3% din PIB). Și în acest caz este vorba în principal de scăderea fondurilor alocate proiectelor europene. Cu alte cuvinte, dacă la 30 septembrie 2015 guvernul Ponta avea un excedent de 0,86% din PIB, un an mai târziu bugetul înregistra un deficit de 0,49% din PIB.
Boom pentru angajați
Piața muncii pare să fi progresat semnificativ în cele 12 luni de guvernare tehnocrată. Astfel, potrivit ultimelor date existente, dacă la 31 august 2015 erau înregistrați în România 4,577 milioane de salariați (excluzând angajații din domeniul ordinii publice, apărării și siguranței naționale), un an mai târziu numărul lor ajunsese la 4,731 milioane (respectiv o creștere de 3,3%).
În același timp, cele mai recente calcule arată că salariul mediu net pe economie a ajuns în septembrie la 2.094 de lei, cu 261 de lei (respectiv 14,2%) mai mare decât în aceeași lună a anului trecut. Și dinspre rata șomajului vin vești bune: ultimele date disponibile de la ANOFM, cele pentru 31 august 2016, arată că acest indicator se situa la 4,8% (respectiv existau în România 421.000 de șomeri). Cu un an în urmă, numărul celor fără loc de muncă și dispuși să lucreze era de 444.000, iar rata șomajului era de 4,99%.
Moștenire în alb și negru
Au existat unele măsuri luate de actualul cabinet, dar care fuseseră deja inițiate de executivul precedent. Este vorba, de exemplu, de scăderea taxei pe valoarea adăugată de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016. Decizia fusese luată deja din august 2015. Tot în vara anului trecut fusese decisă scăderea la 9% a TVA la apă și la 5% a TVA la carte, tipărituri, bilete de intrare la spectacole şi expoziţii. În același timp, acciza la alcool etilic a fost redusă cu 30%, tot în urma unei hotărâri a cabinetului Ponta.
Asta nu înseamnă că toate măsurile pe care guvernul Cioloș le-a moștenit și a fost nevoit să le aplice de la 1 ianuarie 2016 au fost plăcute pentru public. De pildă, noua formulă de impozitare pentru imobile, conform căreia taxele locale pe clădiri se vor stabili la fel, indiferent dacă proprietarul este persoană fizică sau juridică, diferenţierea urmând să se realizeze în funcţie de destinaţia clădirii, rezidenţială sau comercială. Această schimbare ar fi urmat să lovească mai ales în firmele mici, cu sediul în casa patronului, care ar fi urmat să achite taxe locale de până la 25 de ori mai mari. Din fericire, modul de aplicare a oferit celor mai multe societăți comerciale aflate în această situație posibilitatea de a evita creșterea semnificativă a sumelor datorate la primărie.
Tot o decizie deja luată de cabinetul PSD a fost ca cei care obţin venituri din activităţi independente să fie obligați să plătească de la 1 ianuarie contribuții de asigurări sociale chiar dacă obţin şi venituri de natură salarială, urmând ca deducerea de bază să urce în cazul lor de la 20% la 40%. De asemenea, persoanele fizice autorizate au de plătit, pe lângă impozitul de 16% pe venit, şi contribuţia de asigurări de sănătate de 5,5%, şi CAS de 10,5%.