Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a declarat joi că, în dosarele trimise în judecată în 2015, totalul banilor daţi ca mită s-a ridicat la suma de 431 milioane euro, sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanţarea programului de autostrăzi pentru anii 2016, 2017 şi 2018.

"Există sectoare în domeniul achiziţiilor publice în care corupţia este generalizată. De multe ori, atribuirea contractelor sau plăţile aferente contractelor sunt condiţionate de primirea unor sume de bani mascate prin înţelegeri frauduloase sau contracte fictive. Faptele de corupţie au efecte directe asupra noastră, a tuturor. În multe cazuri sumele care se dau mită funcţionarilor sunt obţinute prin evaziune fiscală, delapidare sau alte infracţiuni. Astfel, banii care ar fi trebuit să ajungă la salarii sau pentru investiţii publice intră în buzunarele funcţionarilor corupţi", a afirmat Kovesi, la prezentarea raportului de activitate a DNA pe anul 2015.

Potrivit şefei DNA, corupţia se reflectă în calitatea şi preţul serviciilor de care beneficiază cetăţenii.

"Cetăţenii sunt afectaţi de calitatea drumurilor când recepţia lucrării se face plătind mită. Cetăţenii plătesc un preţ mai mare când se dă mită pentru punerea pe piaţă a medicamentelor", a explicat ea.

Kovesi a susţinut că rezultatele anchetelor DNA trebuie să fie un semnal puternic privind necesitatea unei abordări strategice de prevenire a corupţiei.

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a declarat joi că, în 2015, au fost trimişi în judecată peste 1.250 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu şi de cinci ori mai mulţi miniştri şi parlamentari decât în 2013.

"În analiza de anul trecut am prezentat cele mai mari cifre de la înfiinţarea instituţiei. Anul acesta rezultatele sunt mult mai mari. Au fost trimişi în judecată peste 1.250 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu. Au fost trimişi în judecată de cinci ori mai mulţi miniştri şi parlamentari decât în 2013: un prim-ministru, cinci miniştri, 16 deputaţi şi cinci senatori. Este cel mai mare număr de demnitari investigaţi de DNA într-un an. Am instituit măsuri asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro. Sunt cele mai impresionante cifre de la înfiinţarea DNA", a afirmat Kovesi, la prezentarea raportului de activitate a DNA pe anul 2015.

Potrivit acesteia, evoluţiile pozitive dau imaginea unei instituţii care funcţionează "pro-activ", "eficient", "ferm" şi "curajos".

Şefa DNA a precizat că aproape 500 de persoane cu funcţii de conducere au fost trimise în judecată, fapt ce reprezintă o creştere cu 30% faţă de anul precedent.

Kovesi a menţionat că activitatea judiciară a DNA a fost realizată de 33 de procurori care au avut peste 14.700 de participări în şedinţe de judecată.

"Activitatea procurorilor din DNA se desfăşoară sub controlul judecătorilor. Instanţele de judecată au condamnat definitiv peste 970 de inculpaţi trimişi în judecată de DNA. Soluţiile pronunţate de instanţe au confirmat caracterul obiectiv şi profesionist al dosarelor DNA. Pentru prima dată în ultimii ani, procentul de achitări a scăzut la 7,63%. Durata de judecare a dosarelor a scăzut, deşi sunt tot mai multe cauze trimise la instanţe. În 2015, cauzele judecate definitiv în mai puţin de un an au crescut cu peste 60%", a arătat ea.

Şefa DNA a subliniat că este important ca soluţiile definitive să fie respectate şi executate ca şi garanţie a statului de drept.

"Justiţia depune un efort uriaş pentru investigarea şi soluţionarea cauzelor de corupţie, folosind resursele financiare ale societăţii. Apoi, vedem de multe ori cum mecanismele şi procedurile judiciare sunt interpretate şi aplicate diferit. Unii condamnaţi nu execută integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii sunt eliberaţi condiţionat fără a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri administrative. Astfel de situaţii duc treptat la pierderea autorităţii statului şi la o lipsă gravă de încredere în instituţii", a transmis Kovesi.

Procurorul-şef al DNA a atras atenţia că, deşi dispoziţiile codului penal care au intrat în vigoare de doi ani prevăd că liberarea condiţionată poate fi acordată numai dacă s-a recuperat prejudiciul, practica judiciară este neunitară, motiv pentru care a solicitat promovarea unui recurs în interesul legii pentru ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să decidă. AGERPRES