Investiţii record în şcoli, spitale, drumuri şi servicii publice! Asta era promisiunea guvernului la începutul mandatului. Grindeanu s-a angajat, prin programul de guvernare, să aloce doar în acest an fonduri de 39 miliarde de lei pentru investiţii. În realitate, lucrurile stau altfel.
Dacă ne uităm la execuţia bugetară, cheltuielile de investiţii, în primele trei luni, sunt la minimul ultimilor zece ani, iar lista de proiecte cuprinde lucrări pe ultima sută de metri sau, în contrast, care nu există nici măcar pe hârtie.
Cheltuielile de capital au fost de 1,059 miliarde de lei în primele trei luni ale lui 2017. Anul trecut s-au cheltuit cu aproape 500 de milioane de lei mai mult, în condiţiile în care ţinta pentru cele 12 luni, în ceea ce priveşte investiţiile, nu era deloc atât de ambiţioasă, fiind pe minus cu aproape 5 miliarde de lei. Se adaugă la acest calcul 3,09 miliarde de lei, bani puşi la dispoziţie pentru cofinanţarea proiectelor europene.
„Vremea friguroasă a ţinut pe loc proiectele de investiţii“, este explicaţia guvernanţilor. Iar proiectele anunţate ca şi livrate, la finalul acestui an, în programul de guvernare, sunt fie rămase la nivel de intenţie până acum, fie terminate încă de anul trecut de guvernarea Cioloş.
În domeniul Sănătăţii, prima investiţie regăsită în program pentru 2018 este cea pentru construcţa de spitale regionale. În acest caz, anul trecut în decembrie, în guvernarea lui Dacian Cioloş, ministerul Sănătăţii şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) au semnat un acord de servicii de consiliere, în valoare de 1,5 milioane de euro, având ca scop facilitarea pregătirii proiectelor în vederea construirii a trei spitale regionale la Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova. Iar totul a rămas aici. Primim consiliere pentru cum trebuie să arate studiile de fezabilitate, care nici măcar nu au fost începute. „Ce facem astăzi este să semnăm un acord cu Banca Europeană de Investiţii prin care România va primi asistenţă gratuită, o consultanţă gratuită. (…) Prin această consultanţă, în a doua parte a anului viitor, Guvernul României, oricare ar fi el, va putea lansa licitaţiile pentru cele trei spitale regionale. Va avea la dispoziţie planuri făcute de experţi internaţionali, experţi cu experienţă relevantă în construcţia de spitale de o asemenea avengură.(…) Structura de departamente şi servicii este în curs de finalizare de către experţii români şi consultanţi străini. Aceasta va ţine cont atât de infrastructura medicală deja existentă cât şi de mobilitatea pacienţilor, mobilitate locală sau regională. (…) Terenurile deja au fost selectate. Două dintre ele sunt deja în proprietatea Ministerului Sănătăţii, iar documentul pe care îl semnăm astăzi este esenţial pentru că pregătirea proiectelor de investiţii este esenţială“, a declarat atunci, Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii de la acea vreme. Rămâne de văzut dacă, până la finalul anului, se va întâmpla ceva în acest sens.
O altă promisiune se referă la dotarea fiecărui spital judeţean cu un computer tomograf. Finanţarea vine de la Banca Mondială, într-un proiect de 250 de milioane de euro, demarat acum trei ani. De altfel, Executivul spune că acesta e blocat şi promite deblocarea. „Ministerul Sănătăţii are un program de dotare a tuturor spitalelor judeţene care nu au computer tomograf şi RMN. Încercăm în acest an să facem prima etapă din acest program şi anume dotarea cu CT. Acestea au fost prinse şi bugetate pe un împrumut de la Banca Mondială, pe care eu l-am găsit cam stând în minister, dar în momentul de faţă este deblocat şi suntem în negocieri în ceea ce priveşte termenele pentru a nu fi redusă această sumă de la Banca Mondială, care a fost acordată Guvernului României în 2014, 250 milioane de euro, din care au fost folosiţi doar 4,8 până azi. Riscul este mare de dezangajare, dar am schimbat toată echipa şi eu zic că suntem în linie şi încercăm în fiecare spital judeţean să aducem un computer tomograf“, a declarat, Florian Bodog, ministrul Sănătăţii, la începutul acestei luni.
Educaţia promisă
În Educaţie, anul acesta ar trebui, spune Executivul, să avem demarat programul „Masă caldă“ pentru aproape 30 de mii de elevi din 50 de şcoli. Ce omit să spună guvernanţi este faptul că acest proiect pilot a fost deja început în 2016 de fostul guvern şi nu poate fi pus în practică. Proiectul pilot „Masa caldă pentru elevi“ ar fi trebuit să se desfășoare pe durata anului școlar în curs. Ordonanta de Urgență a apărut în Monitorul Oficial, dar autoritățile nu s-au grăbit să-i facă și normele metodologice de aplicare, așa că primul semestru școlar a fost ratat din start. Normele metodologice arată că masa caldă trebuie să fie în valoare de 7 lei per elev, că se oferă gratuit și se prepară, în regim propriu, pentru unitățile de învățământ în care există cantină cu avize de funcționare și spațiu adecvat de servire.
Aceleași norme arată că masa caldă pentru elevi se poate servi și în regim catering, pentru școlile în care nu există cantină pentru prepararea în regim propriu, dar în care există un spațiu de servire a mesei. Iar dacă primele două variante nu sunt posibile, atunci elevii vor primi câte un „pachet alimentar“. La sate, însă, în special, nu există nici firme de catering, nici spaţii de depozitare şi nici cantine, în condiţiile în care mare parte din instituţiile de învăţământ nu au baie.
În ceea ce priveşte finalizarea a 15 grădiniţe şi 12 şcoli pentru care s-au alocat 48 de milioane de lei, nu există nicio informaţie cu privire la stadiul de execuţie al acestora.
Drumurile noastre
La Transporturi, investiţiile promise ca finalizate, în acest an, sunt lucrări „moştenite“ în ultimul stadiu de execuţie. Finalizarea a 62,5 km din secţiunea de autostradă Lugoj-Deva a fost amânată, în decembrie 2016, pentru o porţiune de 15 kilometri. Stadiul de execuţie era atunci de 70%, urmând să fie finalizate lucrări la nodul rutier de la Margina şi de semnalizare verticală şi orizontală – marcaje, table indicatoare. În cazul autostrăzii Sebeş-Turda, se promit 28,7 kilometri.
Însă o filmare cu o dronă realizată în luna martie a acestui an de Asociaţia Proinfrastructura arată că lucrările sunt avansate şi ar putea fi terminate în 2017, doar la Lotul III, de 12,5 kilometri lungime. Variantele ocolitoare din Târgu-Mureş. Braşov, Caracal vor fi finalizate, spune CNAIR. De asemenea, se va moderniza centura Bucureşti, între A1 şi DN7. Procedurile de achiziţie pentru acest proiect au fost însă, începute abia săptămâna trecută. De altfel, proiectul a fost „moştenit“ într-un stadiu aproape de finalizare, fiind nevoie de fonduri pentru ultimele lucrări.
Pe lista cu promisiuni se mai regăsea şi finalizarea lucrărilor pentru magistrala 4 de metrou Bucureşti, care a fost inaugurată la sfârşitul lunii martie. Este important de menţionat faptul că, în momentul preluării guvernării de către PSD, lucrările era în proporţie de 90% finalizate, după ce s-a amânat inaugurarea din decembrie 2016. Executivul mai promite şi reabilitarea a 272 de km de drumuri naţionale şi finalizarea lucrărilor de infrastructură pe podurile Cernavodă şi Borcea (37 mil. lei), sume care au fost bugetate, însă necheltuite, până acum.