La nivel global, pierderile economice survenite ca urmare a catastrofelor naturale şi dezastrelor provocate de mâna omului s-au ridicat la 222 miliarde de dolari în 2010, în raport cu 63 de miliarde de dolari în 2009, conform datelor furnizate de compania de asigurări Swiss Re, citată de Earth Times.
Industria globală de asigurări a cheltuit de trei ori mai mult anul acesta decât în 2009.
În plus, s-a înregistrat cel mai mare număr de victime din 1976 până în prezent. Aproximativ 260.000 de persoane au murit în dezastrele din 2010, în raport cu cele 15.000 care şi-au pierdut viaţa în 2009, a indicat Swiss Re.
Cutremurul din Haiti, din ianuarie, s-a soldat cu cei mai mulţi morţi, peste 222.000 de persoane pierzându-şi viaţa. Apoi, alte 15.000 de persoane au murit din cauza valului de caniculă care a cuprins Rusia, în timp ce, la polul opus, în inundaţiile din China şi Pakistan au pierit 6.225 de persoane, a declarat aceeaşi companie.
În februarie, un cutremur cu magnitudinea de 8,8 grade a ucis 800 de persoane în Chile. În ianuarie, în regiunea Yushu, provincia Qinghai, China, 100.000 de persoane au rămas fără adăpost din acelaşi motiv. Peste 500 de persoane au murit în octombrie după ce un cutremur cu magnitudinea de 7,7 grade a declanşat un tsunami în insulele Mentawai, pe coasta de vest a Sumatrei, Indonesia.
În noiembrie, a erupt vulcanul Merapi, de pe insula Java, ucigând sute de oameni.
Catastrofele umanitare au scos la iveală diferenţe majore ale sistemelor de asigurări din statele afectate şi cât de importante sunt asigurările în momentul în care populaţia trebuie să facă faţă dezastrului financiar ce urmează catastrofelor, a relatat Swiss Re.
‘Deşi cele mai multe daune provocate de cutremurele din Chile şi Noua Zeelandă sau ninsorile din Europa Occidentală sunt acoperite prin asigurări, cutremurul din Haiti sau inundaţiile din Asia nu sunt’, a declarat Thomas Hess, economist şef la Swiss Re.
Cutremurul din Chile a adus pagube enorme industriei de asigurări (cca. 8 miliarde de dolari). Cel din Noua Zeelandă a lăsat în urma sa o factură de 2, 7 miliarde de dolari, iar viscolul din Xynthia, 2, 8 miliarde de dolari.
Pagubele economice sunt mult mai greu de apreciat decât alte tipuri de daune. În aprilie, norul de cenuşă degajat de erupţia vulcanului din apropierea gheţarului Eyjafjallajoekull, Islanda, a perturbat traficul aerian în întreaga Europă săptămâni la rând.
În aceeaşi lună, explozia platformei petroliere a companiei British Petroleum a provocat cel mai grav dezastru ecologic din Golful Mexic.
Într-un nou raport, Banca Mondială şi Naţiunile Unite au subliniat că un pachet de măsuri preventive eficiente ar salva numărul de victime al dezastrelor naturale (3, 3 milioane din 1970 până în 2008).
Aceste instituţii au declarat că, până în 2010, chiar şi în absenţa schimbărilor climatice, pagubele provocate de catastrofele meteorologice s-ar putea tripla, ajungând la echivalentul sumei de 185 de milioane anual. Schimbările climatice ar putea amplifica costul dezastrelor, adăugând la această sumă încă 28-68 de milioane de dolari, reprezentând pagubele lăsate în urmă de ciclonii tropicali, potrivit raportului intitulat Hazarde Naturale, Dezastre Non-naturale – Economia Prevenirii Eficiente.
Prevenirea eficientă este utilă chiar şi în ţările sărace, susţine raportul, luând de exemplu Bangladeshul – unde avertismentele şi progresul în meteorologie au redus semnificativ numărul de victime al ciclonilor.
SURSA: Agerpres