Pentru patroni există trei mari sperietori: personalul de control al Gărzii Financiare, cel al Inspecției Muncii sau, mai ales în cazul companiilor a căror activitate se bazează pe utilizarea calculatoarelor, inspectorii Oficiului Român pentru Drepturi de Autor (ORDA), acompaniați de colegii lor de la Poliție.

Primii și ultimii sunt cunoscuți pentru apetența de a acorda amenzi chiar și în cazul celor mai scrupuloși dintre angajatori, ghidați fiind de două principii majore: unu, oricât ai fi de conștiincios, tot îți vom găsi măcar un nod în papură, şi doi, avem o normă de amenzi de aplicat și nu plecăm până nu găsim ceva în neregulă. În schimb, inspectorii de muncă sunt priviți cu o oarecare indulgență în mediul de business. Nu că ar fi mai puțin dornici de a sancționa în stânga și dreapta, ci pentru că, așa cum spune Cătălin Ganea, directorul unei microîntreprinderi de consultanță IT, „totuși, dacă nu angajezi la negru, îți completezi Revisalul (aplicația Registrului General de Evidență a Salariaților – n.r.) și nici ­nu-ți plătești toți angajații cu salariul minim pe economie, caz în care e evident că la finalul lunii le dai pe ascuns plicul cu bani, nu prea au ce-ți face“.

Penalităț prea mari?

În schimb, cei prinși cu nereguli vor fi penalizați cu vârf și îndesat. Caz real: acum câteva săptămâni, patronul unui magazin de cartier a fost amendat cu 20.000 de lei, doi dintre angajații săi neavând contractele înregistrate în Revisal. „Erau în perioada de probă și, în general, oamenii din retailul acesta mai mic, cum suntem noi, nu sunt așa de riguroși“, spune acesta. Se plimbă pe holurile judecătoriei, încercând să se dumirească unde să depună o contestație împotriva procesului-verbal de contravenție, așa cum afirmă că l-a sfătuit chiar inspectoarea, atunci când i s-a plâns el că dacă ar plăti o asemenea sumă ar falimenta. Având de ales între declararea insolvenței și achitarea amenzii, a optat, așadar, pentru a treia variantă, de a chema în instanță Inspecția Muncii.

Amenzile care dau de cap judecătorilor

Exemplul lui a fost luat de mulți: anul trecut, la judecătoriile din țară au fost înscrise, din estimările Capital, 11.000 de astfel de contestații împotriva inspectoratelor teritoriale de muncă (ITM-uri). Cum se justifică numărul atât de mare de plângeri, mai mare chiar decât cel înregistrat de Poliție (unde sunt aplicate de câteva ori mai multe amenzi anual)?

Pe de o parte, prin cunoscuta subiectivitate a inspectorilor, care interpretează părtinitor legea sau nu o cunosc îndeajuns de bine, cu atât mai mult cu cât, anul trecut, au fost modificate 120 din cele 298 de articole ale Codului muncii. Un exemplu relevant în acest sens este cel al unei companii cu câteva sute de angajați, unde proprietarii au primit amendă pentru muncă la negru (!) pentru că o parte dintre salariați nu au știut exact ziua angajării.
O altă justificare pentru numeroasele contestații este nevoia patronilor de a amâna cu câteva luni achitarea amenzii, în speranța că până la finalizarea procesului, vor reuși să strângă suma necesară. Nu în ultimul rând, „pentru că amenzile sunt foarte mari, fiecare angajator crede că i s-a încălcat un drept, că amenda nu e conformă și merge în instanță să ceară exonerarea de plată“, după cum explică Nicolae Hristescu, șeful ITM Olt. Totuși, în opinia lui Eugen Bola, președintele altui Inspectorat local, cel din Constanța, rata de câștig a instituției este de circa 90%.

Tot referitor la cazul tânărului de mai sus, domeniul său este, într-adevăr, printre cele vizate cu precădere de autorități când pornesc în control. Potrivit datelor furizate de Inspecția Muncii, sectoarele în care se înregistrează o prevalenţă a muncii fără forme legale sunt construcţiile, exploatarea şi industrializarea lemnului, agricultura, industria textilă, panificaţia, micul comerţ, micii transportatori, industria alimentară şi prestările de servicii, inclusiv pază şi protecţie, service auto, spălătorie auto, frizerie, coafură, depozitele angro şi supermarketurile, activităţile din alimentaţia publică (baruri, restaurante, patiserii, cofetării). Evident, acestea sunt și domeniile în care instituția a organizat anul trecut veritabile campanii de identificare a cazurilor de muncă fără forme legale.

11.000 de lei a fost amenda medie aplicată angajatorilor acuzați de muncă nedeclarată. Alte contravenții  sancționate au fost discriminarea împotriva femeilor, angajarea străinilor fără forme legale sau împiedicarea controalelor.